(Protiste)
Apariţia morţii celulelor programate în protiste (un grup parafiletic eterogen de microorganisme eucariote cu organizare celulară simplă) este posibilă, dar rămâne controversată. Unii consideră moartea în aceste organisme ca nereglementată, prin necroză sau deces accidental.
Biologii au suspectat de mult ca mitocondriile (organite celulare întâlnite în toate tipurile de celule eucariote) provin de la bacterii care au fost încorporate ca endosimbionte („organisme care trăiesc în corpul sau celulelor altor organisme”) ale celulelor eucariote mai mari (protozoarele, ciupercile, plantele și animalele, sunt organisme eucariote). Lynn Margulis este cel care din 1967a promovat această teorie, care a devenit larg acceptată. Dovada cea mai convingătoare pentru aceasta teorie este faptul că mitocondriile posedă ADN-ul lor și sunt echipate cu gene și aparate de replicare.
Acest pas evolutiv ar fi fost riscant pentru celulele eucariote primitive, care au început să înghită bacteriile producătoare de energie, și un pas periculos pentru strămoșii mitocondriilor, care au început să invadeze gazdele lor proto-eucariote. Acest proces este încă astăzi evident, între celulele umane albe din sânge şi bacterii. De cele mai multe ori, bacteriile invadatoare sunt distruse de celulele albe din sânge; cu toate acestea, nu este neobișnuit pentru războiul chimic purtat de procariote să reușească, cu consecința cunoscută sub numele de infecție cu deteriorarea care rezultă din aceasta.
Unul dintre aceste evenimente rare evolutive, care a avut loc cu aproximativ două miliarde ani în urmă, a făcut posibil ca anumite eucariote și procariote producătoare de energie să coexiste și să beneficieze reciproc de simbioza lor.
Celulele eucariote mitochondriate trăiesc echilibrat între viață și moarte, pentru că mitocondriile păstrează încă repertoriul lor de molecule care pot declanşa sinuciderea de celule. Acest proces a evoluat astfel încât acum se întâmple numai atunci când este programat. În urma anumitor semnale către celule (cum ar fi feedback-ul de la vecini, stresul sau deteriorarea ADN-ului), mitocondriile eliberează activatori ai caspazei (o familie de cistein proteaze care joacă roluri esenţiale în apoptoză (moartea celulară programată), necroză și inflamație) care declanșează cascada biochimică de inducere a morţii celulelor. Ca atare, mecanismul de sinucidere de celule este acum esențială pentru toate fiinţele vii.
Lasă un răspuns