Home » Articole » Știri » Nutriţia şi diete de sănătate

Nutriţia şi diete de sănătate

postat în: Știri 0

fruit-428063

Nutriţia se ocupă de de selecția alimentelor și pregătirea alimentelor, precum și ingerarea lor pentru a fi asimilate de către organism. Prin practicarea unui regim alimentar sănătos, multe dintre problemele cunoscute de sănătate pot fi evitate. Dieta unui organism este formată din ceea ce mănâncă, în mare măsură determinată de gustul plăcut percepută al alimentelor.

Nutriţioniştii sunt profesioniştii din domeniul sănătăţii care se specializează în alimentaţia umană, planificarea , economia și pregătirea meselor. Ei sunt instruiți pentru a oferi sfaturi dietetice în condiții de siguranță, bazate pe dovezi, și pentru managementul persoanelor fizice (în sănătate şi în boală), precum și a instituțiilor. Nutritioniştii clinici sunt profesionişti din domeniul sănătăţii care se concentrează în special pe rolul nutriţieă în bolile cronice, cu posibilitatea de prevenire sau de remediere prin abordarea deficienţelor nutriţionale înainte de a recurge la medicamente. Responsabilităţile acestora sunt mai ample decât cele ale dieteticienilor.

O dieta săracă poate avea un impact dăunător asupra sănătății, cauzând boli de deficit, cum ar fi scorbutul și kwashiorkor,  condiții de pericol pentru sănătat precum obezitatea și sindromul metabolic, și bolile sistemice cronice comune precum bolile cardiovasculare, diabetul și osteoporoza.

Diete de sănătate

Diete alimentare vegetariene complete

Bolile de inimă, cancerul, obezitatea, diabetul zaharat, sunt numite în mod obișnuit boli „vestice”, deoarece aceste maladii au fost în trecut rar întâlnite în țările în curs de dezvoltare. Un studiu internațional în China a constatat că unele regiuni avut practic niciun caz de cancer sau boli de inimă, în timp ce în alte zone acestea au o creştere „de până la 100 ori mai mare”, care coincide cu schimbări de diete pe bază de plante la diete care s-au dovedit a fi, puternic sau în întregime, de origine animală. În schimb, bolile prosperităţii, precum cancerul şi bolile de inimă, sunt comune în întreaga lume dezvoltată, inclusiv Statele Unite ale Americii. Unele grupuri regionale mari de oameni din China rareori au suferit de aceste boli „vestice”, probabil pentru că dieta lor este bogată în legume, fructe şi cereale integrale, produse lactate și cantităţi mici de carne. Unele studii arată că, în cantități mari, aceasta ar putea fi cauza unor forme de cancer. Există argumente pro și contra acestei probleme controversate.

Ghidul de nutriţie United Healthcare/Pacificare recomandă o dietă complet begetariană, și recomandă utilizarea de proteine doar ca un condiment la mâncare. Un articol din National Geographic din noiembrie 2005, intitulat Secretele unei vieţi mai lungi, recomandă, de asemenea, o dietă complet begetariană. Articolul este un sondaj despre stilul de viață la trei populații, sardinieni, Okinawa, și adventiști, care au, în general, o mare longevitate și „doar o foarte nică parte suferă de bolile care ucid de obicei oameni din alte părți ale lumii dezvoltate, și se bucură de ani mai sănătoşi de viață.” Pe scurt, ele oferă trei seturi de „bune practici” care trebuiesc urmate. Restul depinde de tine. În comun la toate cele trei grupuri este ideea de a „mânca fructe, legume şi cereale integrale.”

Articolul din National Geographic a remarcat că o Institutul Naţional de Sănătate din SUA a finanţat un studiu cu 34.000 de adventiști de ziua a șaptea între 1976 și 1988 „… constatând că obiceiul adventiştilor de ziua a şaptea de a consuma fasole, lapte de soia, roșii și alte fructe, a redus riscul de a dezvolta anumite tipuri de cancer. Se sugerează de asemenea că mâncarea de pâine din cereale integrale, băutul a cinci pahare de apă pe zi, și, cel mai surprinzător, consumarea a patru porţii de nuci pe săptămână, au redus riscul de boli de inimă.”

„Paradoxul” francez

Paradoxul francez este observația că francezii suferă o incidență relativ scăzută a bolilor coronariene, în ciuda faptului că au o dietă relativ bogată în grăsimi saturate. Au fost sugerate o serie de explicații:

  • Consumul de grăsimi saturate nu provoacă boli de inimă
  • Consum redus de glucide procesate și alte alimente puternic stimulate
  • Consumul regulat de vin roșu
  • Consumul mai mare de către americani de grăsimi trans produse artificial, care s-au dovedit a avea efecte de lipoproteine mai mari per gram decât grasimile saturate.

Cu toate acestea, statisticile colectate de Organizația Mondială a Sănătății în perioada 1990-2000 arată că incidenţa bolilor de inima în Franța ar fi fost subestimată și, de fapt, ar putea fi similară cu cea din țările vecine.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *