Figura 15.4 arată cum ar arăta Soarele dacă am putea vedea toate părțile sale de la centru până la atmosfera sa exterioară; termenii din figură vă vor deveni familiari pe măsură ce citiți mai departe.
Figura 15.4 Părți ale Soarelui. Această ilustrație arată diferitele părți ale Soarelui, de la miezul fierbinte unde energia este generată, prin regiunile în care energia este transportată spre exterior, mai întâi prin radiație, apoi prin convecție și apoi prin atmosfera solară. Părțile atmosferei sunt, de asemenea, etichetate ca fotosferă, cromosferă și coroană. Sunt prezentate unele caracteristici tipice ale atmosferei, cum ar fi găurile coronale și proeminențe. (Credit: modificarea lucrării lui NASA/Goddard)
Straturile Soarelui sunt diferite unele de altele și fiecare joacă un rol în producerea energiei pe care Soarele o emite în cele din urmă. Vom începe cu miezul și vom trece prin straturi. Miezul Soarelui este extrem de dens și este sursa întregii sale energii. În interiorul nucleului, energia nucleară este eliberată (în moduri pe care le vom discuta în Soarele: o centrală nucleară). Miezul are aproximativ 20% din dimensiunea interiorului solar și se crede că are o temperatură de aproximativ 15 milioane K, ceea ce îl face cea mai fierbinte parte a Soarelui.
Deasupra nucleului este o regiune cunoscută sub numele de zonă radiativă – numită pentru modul principal de transport al energiei prin ea. Această regiune începe la aproximativ 25% din distanța până la suprafața solară și se extinde până la aproximativ 70% din drumul până la suprafață. Lumina generată în miez este transportată prin zona radiativă foarte lent, deoarece densitatea mare a materiei din această regiune înseamnă că un foton nu poate călători prea departe fără a întâlni o particulă, determinând-o să își schimbe direcția și să piardă ceva energie.
Zona convectivă este stratul cel mai exterior al interiorului solar. Este un strat gros de aproximativ 200.000 de kilometri adâncime care transportă energia de la marginea zonei radiative la suprafață prin celule de convecție gigantice, asemănătoare cu o oală cu fulgi de ovăz clocotiți. Plasma din partea de jos a zonei convective este extrem de fierbinte și cu bule la suprafață, unde își pierde căldura în spațiu. Odată ce plasma se răcește, se scufundă înapoi în partea de jos a zonei convective.
Acum că am oferit o scurtă privire de ansamblu asupra structurii întregului Soare, în această secțiune, ne vom lansa într-o călătorie prin straturile vizibile ale Soarelui, începând cu fotosfera – suprafața vizibilă.
Sursa: Astronomy 2e, by OpenStax, access for free at https://openstax.org. ©2020 Rice University, licența CC BY 4.0. Traducere și adaptare: Nicolae Sfetcu, © 2025 MultiMedia Publishing
Lasă un răspuns