„Boții sociali” sunt programe pentru distribuirea automată de conținut pe rețelele de socializare, care pot fi utilizate pentru a manipula comportamentul și opiniile. În ultimii ani, boții sociali, „microtargeting” și „dark posts”, adică adresarea direcționată a unor indivizi sau grupuri mici, au fost din ce în ce mai des utilizate atât în politică, cât și în economie, de exemplu, pentru a influența comportamentul electoral și al consumatorilor. Utilizarea pe scară largă are potențialul de a împiedica considerabil libera formare a opiniei și de a dăuna democrației.
Boții sociali sunt algoritmi utilizați pentru a influența opinia utilizatorilor platformelor de socializare. Boții pot produce texte suficient de semnificative, referindu-se la conținut de pe internet, și pot imita comunicarea asemănătoare cu cea umană. Astfel, aceștia pot distorsiona conținutul discuțiilor politice sau pot răspândi știri false într-o mare măsură și într-un mod direcționat. Dacă pot avea o influență de amploare asupra comportamentului electoral este în prezent o chestiune de dezbatere. Cu toate acestea, s-a dovedit deja că echipele de campanie au folosit boți în mai multe rânduri în țări europene și non-europene, în special în timpul alegerilor cu majorități așteptate înguste, pentru a răsturna deciziile în favoarea unui partid.
În funcție de complexitatea lor, boții sunt ușor de programat chiar și de către nespecialiști, numeroase instrucțiuni putând fi găsite pe internet. Datorită progresului rapid în domeniile inteligenței artificiale, învățării automate și big data, boții sociali avansează rapid. Prin urmare, mesajele lor devin din ce în ce mai greu de distins de cele umane.
Boții sunt adesea utilizați în scopuri de microtargeting. Aici, companiile utilizează seturi mari de date agregate (big data) pentru a crea profiluri specifice pentru a afla cum să ajungă mai bine la consumatori și cum să urmărească schimbarea preferințelor consumatorilor. În același timp, însă, astfel de date sunt utilizate și în politică. Adresele și profilurile de mișcare permit partidelor politice să afle unde este cel mai frecvent reprezentat publicul lor țintă. Aceste informații sunt apoi utilizate pentru a ajunge la alegătorii lor într-un mod mai direcționat. Anumite date personale, cum ar fi facturile de la cardul de credit, abonamentele de telefonie mobilă și filmele preferate, permit reclame personalizate sau adaptate. Doar câteva aprecieri pe Facebook sau Instagram sunt suficiente și suficient de semnificative pentru a determina afinitatea față de partid sau anumite trăsături de personalitate cu un nivel ridicat de probabilitate.
Postările întunecate (dark post) sunt știri pe rețelele de socializare, care sunt vizibile doar utilizatorilor unui anumit grup țintă. Platformele oferă această opțiune oricui plătește pentru acest serviciu. De exemplu, un partid politic poate arăta în mod specific unei femei însărcinate acele aspecte ale programului său electoral care ar avea un efect pozitiv asupra vieții viitoare a copilului ei. Această metodă de microtargeting a fost utilizată de unele partide în alegerile Consiliului Național Austriac din 2017. Aici, manipularea intenționată și lipsa de transparență sunt problematice. Nu este clar ce tip și câtă publicitate a fost trimisă de fapt în timpul campaniei electorale a unui partid. În plus, principiile principale ale unui program electoral nu sunt clarificate, deoarece este evidențiat un singur subiect. În plus, știrile false sunt publicate și ca postări întunecate și adesea rămân nerecunoscute ca rapoarte false, fără control public.
Aplicare și rezultate
Una dintre numeroasele strategii ale campaniei electorale vizează reducerea vizibilității conținutului partidului de opoziție prin înecarea acestuia cu hashtag-uri: cu cât mai multe hashtag-uri sunt atașate unui tweet, cu atât acesta este distribuit mai mult, astfel încât alte contribuții să nu se mai afle printre primele rezultate. În același timp, un număr mare de urmăritori poate fi generat artificial prin simpla achiziționare a acestora. Acești urmăritori sunt adesea conturi de boți sau utilizatori care își schimbă „urmărirea” cu o „urmărire înapoi”. Drept urmare, contribuțiile de la conturile cu mulți urmăritori devin mai credibile. Conținutul postărilor de boți este adesea destul de vulgar, în multe cazuri acestea fiind folosite pentru a trimite insulte, discreditare și relatări false despre personalități politice.
Amploarea eforturilor de manipulare țintită a opiniei pe rețelele de socializare, în special de către mișcările de extremă dreapta din țările vorbitoare de limbă germană, este alarmantă. Materialele extremiste sunt distribuite pe platforme și pot fi apoi utilizate de diverși actori și grupuri din diverse rețele sociale.
În timpul crizei ucrainene din 2014, s-a observat o creștere semnificativă a numărului de tweet-uri de boți, confirmând zvonul că SUA ar fi sechestrat un avion cu 298 de persoane la bord. Un studiu care a examinat 1,3 milioane de conturi de Twitter a constatat că 45%, adică 585.000 din toate profilurile de Twitter active politic din Rusia, erau boți.
Cele mai active două conturi de Twitter în dezbaterea Brexit au fost, de asemenea, boți: @ivoteleave și @ivotestay. În plus, s-a putut observa modul în care opiniile străine au influențat dezbaterea. În general, au existat mult mai mulți boți pe frontul pro-Brexit decât pe frontul pro-UE. Campania electorală americană din 2016 a arătat, de asemenea, că o cincime dintre utilizatorii care au postat tweet-uri pentru Clinton erau boți; la Trump, a fost chiar una din trei.
Pe lângă Twitter, toate celelalte rețele sociale sunt, de asemenea, afectate. Diseminarea extinsă a anumitor mesaje, susținută de boți, este adesea deja suficientă pentru legitimarea lor (aparentă). Manipularea (automată) a imaginilor, materialelor video și audio devine din ce în ce mai ușoară, deschizând noi niveluri de abuz. În același timp, devine din ce în ce mai greu pentru persoanele nespecialiste să distingă materialele manipulate de cele autentice.
Ce este de făcut?
Dacă utilizarea boților sociali și a microtargetării devine tot mai răspândită, libera formare a opiniei și, prin urmare, democrația sunt în pericol. Trebuie dezvoltate strategii pentru a face față acestei evoluții:
- Este necesar un discurs public, politic, despre utilizarea responsabilă a boților sociali. Un astfel de discurs ar putea, de exemplu, să discute o interdicție a publicității politice și a manipulării pe rețelele sociale. Companiile precum operatorii de platforme de socializare ar putea fi, de asemenea, obligate să reglementeze activitățile boților sociali în limite specificate (lege neobligatorie). În prezent, nu există politici sau linii directoare care să restricționeze boții sociali.
- Toți cetățenii – dar în special jurnaliștii și politicienii – au nevoie de cunoștințe digitale suplimentare pentru a distinge știrile din surse de încredere de știrile false manipulatoare. Cursuri de formare și ghiduri special concepute ar fi utile în acest scop. Utilizarea rețelelor digitale și sociale ar trebui învățată și examinată încă din școala primară.
- Un organism independent, de exemplu o agenție guvernamentală, ar putea fi responsabilă de corectarea la timp a informațiilor false. În plus, utilizarea, posibilitățile și impactul social al manipulării (automate) a opiniilor ar trebui cercetate mai detaliat pentru a putea evalua posibilele strategii politice de acțiune într-un mod solid.
Sursa: Niklas Gudowsky, Manipulation in Social Media, ITA Dossiers no. 38en, July 2018. Licența CC BY 4.0. Traducere și adaptare © 2026 Nicolae Sfetcu
Descoperă mai multe la MultiMedia
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

Lasă un răspuns