Bucureştiul are un statut unic în administraţia românească, deoarece acesta este singurul municipiu care nu este parte dintr-un judeţ. Populaţia sa, cu toate acestea, este mai mare decât a oricărui judeţ şi, prin urmare, nivelul Primăria Generală a Municipiului Bucureşti, organismul administraţiei publice locale, este la aproximativ acelaşi nivel, dacă nu mai mare, ca cel a consiliilor judeţene.’, ‘
Administraţia oraşului este condusă de un Primar General, din 2010 Sorin Oprescu. Deciziile sunt aprobate şi discutate de către Consiliul General, alcătuit din 55 de consilieri aleşi. În plus, oraşul este împărţit în şase sectoare administrative, fiecare dintre care cu propriul consiliu sectorial din 27 membri, primărie şi primar. Competenţele administraţiei locale într-o anumită zonă sunt, prin urmare, împărţite între Primăria Municipiului Bucureşti şi consiliile locale, sectoriale, cu o foarte mică suprapunere de autoritate. Regula generală este că Primăria Generală este responsabilă pentru utilităţi la nivelul întregului oraş, cum ar fi sistemul de apă, sistemul de transport şi bulevardele principale, în timp ce primăriile sectoriale gestionează relaţia dintre bucureşteni şi administraţia locală, străzile secundare, parcuri, şcoli şi servicii de curăţenie .
Cele şase sectoare sunt numerotate de unu la şase şi sunt dispuse radial, astfel încât fiecare are sub administraţia sa o suprafaţă din centrul oraşului. Ele sunt numerotate în sensul acelor de ceasornic şi sunt împărţite în cartiere, care nu sunt o diviziune administrativa oficială:
- Sectorul 1 (populaţie 227.717): Dorobanţi, Băneasa, Aviaţiei, Pipera, Aviatorilor, Primăverii, Romană, Victoriei, Parcul Herăstrău, Bucurestii Noi, Dămăroaia, Strǎuleşti, Griviţa, 1 Mai, Pădurea Băneasa, Pajura, Domenii
- Sectorul 2 (populatie 357.338): Pantelimon, Colentina, Iancului, Tei, Floreasca, Moşilor, Obor, Vatra Luminoasă, Fundeni, Plumbuita, Ştefan cel Mare, Baicului
- Sectorul 3 (populatie 399.231): Vitan, Dudeşti, Titan, Centrul Civic, Dristor, Lipscani, Muncii, Unirii
- Sectorul 4 (populaţie 300.331): Berceni, Olteniţei, Giurgiului, Progresul, Văcăreşti, Timpuri Noi, Tineretului
- Sectorul 5 (populatie 288.690): Rahova, Ferentari, Giurgiului, Cotroceni, 13 Septembrie, Dealul Spirii
- Sectorul 6 (populatie 371.060): Giuleşti, Crângaşi, Drumul Taberei, Militari, Grozǎveşti (de asemenea, cunoscut sub numele de Regie), Ghencea
Ca toate celelalte consilii locale din România, consiliile sectoriale din Bucureşti, Consiliul General al oraşului, şi primarii, sunt aleşi o dată la patru ani de către bucureşteni. În plus, Bucurestiul are un prefect, care este numit de către Guvernul României. Prefectul nu are voie să fie membru al unui partid politic. Rolul prefectului este de a reprezenta guvernul la nivel local, acţionând ca intermediar şi facilitând punerea în aplicare a planurilor naţionale de dezvoltare şi programele de guvernare la nivel local. Prefectul de București (din 2012) este de Georgeta Gavrilă.
Municipiul Bucureşti, împreună cu judeţul Ilfov, formează regiunea de dezvoltare Bucureşti, care este echivalent cu regiunile NUTS II din Uniunea Europeană şi este utilizată de către Uniunea Europeană şi Guvernul României pentru analiza statistică şi dezvoltarea regională. Regiunea de dezvoltare Bucureşti nu este, cu toate acestea, o entitate administrativă.
Imagine http://en.wikipedia.org/wiki/File:RO_B_city_hall.jpg
Lasă un răspuns