Balta

Balta este o localitate în judeţul Mehedinţi, Oltenia, România.

Cod poştal: 227030
Telefon: 0252-388001
Fax: 0252-388001

Suprafata: 12555 ha
Intravilan: 144 ha
Extravilan: 12411 ha
Populatie: 1.441
Gospodarii: 636
Nr. locuinte: 910
Nr. gradinite: 2
Nr. scoli: 4

Este situata în Podisul Mehedinti,la 500 m.alt. Populatia comunei era în martie 2002 de 1.441 loc.

Sate: Balta, Coada Cornetului, Costeşti, Gornoviţa, Nevăţu, Prejna, Sfodea

Localitati vecine: Ciresu (DJ607B – 12.00 km); Balvanesti (DJ670 – 16.00 km) ;Costesti (DC – 8.00 km); Gornenti(DC – 10.00 km); Ponoarele (DJ670 – 13.00 km)

Elementele cadrului natural

Situată în partea de sud-vest a ţării, în judeţul Mehedinţi, comuna Balta este o unitate administrativă bine individualizată, cu veche tradiţie, a cărei existenţă este strâns legată de Dunăre şi de “plaiul” mehedinţean. Comuna Balta este aşezată în centrul podişului carstic al Mehedinţiului la circa 40-45 km de Drobeta Turnu Severin şi 25 km de localitatea Baia de Aramă. Aceasta învecinându-se cu Comuna Izverna şi judeţul Caraş-Severin în partea de nord a comunei, la sud cu comuna Podeni şi Ilovăţ, la est cu comuna Bala şi la vest cu comuna Podeni. Comuna Balta este formată în prezent din satele: Balta, Coada Cornetului, Costeşti, Gornoviţa, Nevăţu, Prejna şi Sfodea.

Relief

Datorită aşezării, aici vom întâlnii peşteri şi doline, cornete şi ponoare, lunci etc. Relieful de munte este specific Munţilor Mehedinţi, cu altitudini ce nu depăşesc 1.300 m, între care se menţionează în NV Culmea Fagilor cu 1.276 m şi Pietrele Albe cu 1.335 m, vârfurile Ciolanu Mare 1.135 m şi Ciolanu Mic 1.048 m. Petrografia muntelui este foarte variată, cu roci sedimentare (calcare, şisturi argiloase, gresii), roci metamorfice (gnaise, micaşisturi), în zone calcaroase găsindu-se diverse forme carstice: crovuri, doline, polii, avene, peşteri – Peştera Topolniţa. Relieful de deal cu caracteristici specifice morfologiei Podişului Mehedinţi, cu aspect de relief fragmentat, prezenţa peşterilor. Alcătuirea petrografică a zonei deluroase se reprezintă prin calcare, micaşisturi, gnaise, amfibolite, serpentine etc. Acest tip de relief este reprezentat de altitudini medii de 500-600 m, cu vârfuri spre 800 m-Vf. Baia-799 m, Vf. Cuca Înaltă 786 m, Cornetul Babelor 771 m şi altele sub 600 m. În zona centrală a teritoriului comunei se situează o zonă depresionară dezvoltată de la confluenţa văilor Coşuştei cu Prejna, până la satul Balta, străbătută de pârâul Balta şi afluenţii săi în preajma cărora se formează luncile ample ale Gornoviţei şi Bălţii.

Date geotehnice

Este asigurată stabilitatea generală a terenului, putându-se construi în intravilan fără restricţii importante. Se recomandă adâncimea minimă de fundare de 70-90 cm, de la terenul natural pentru capacitatea pontată de 1.000-6.000 km² pe roci stâncoase, de 300-400 km² pe terenuri deluviale. La fundarea construcţiilor se au în vedere eroziunile frecvente ale solului (în comuna Balta eroziuni pe 600ha), care se evită sau se iau măsuri de combatere. Terenul este cuprins în zona seismică de calcul E, grad de intensitate seismică 7, perioada de colt Tc=0.7, coeficient Ks=0.12

Clima

Clima este de tip temperat continentală cu influenţe submediteraneene cu o durată medie anuală de strălucire de 1500-1800 ore. Temperatura medie a lunii ianuarie este de -3°C, spre deosebire de a lunii iulie, când temperaturile ajung până la 18°-20 °C. Precipitaţiile anuale medii ajung la 1 000-1 200 mm, iar durata cu zăpadă este de 70-80 zile în podiş şi 100 zile la munte. Vânturile din această parte “vin” dinspre Varciorova-Dunarint şi aduce ploaia toamna şi primăvara. Acesta este scurt şi rece. Un alt vânt este “Vântul Mare” ce îşi lasă vaporii dincolo de munţi şi vine spre Balta sec şi rece.

Hidrografia

În zona de munte şi zona deluroasă, unde roci metamorfice apar pe pantele cu înclinări reduse ale versanţilor, cu grad de alterare ridicat, se formează o pătură acviferă, care la precipitaţii normale se acumulează şi izvorăşte la baza versanţilor. Au o curgere permanentă şi debite foarte variabile. În zonele calcaroase se acumulează importante cantităţi de apă din precipitaţii care debuşează în izbucuri, lapiezuri. Coşuştea are izvoarele în judeţul Mehedinţi într-o asemenea zonă la altitudini de 580 m. Alte cursuri de apă de pe teritoriul comunei sunt şi pârâurile Prejna, Gornoviţa şi Balta din bazinul hidrografic al râului Topolniţa. La nivelul comunei se identifică zone carstice prin care bazinele hidrografice ale Coşuştei şi ale Topolniţei comunică pe o direcţie sau pe cealaltă, în funcţie de regimul de precipitaţii între care în zona Cornetul Babelor în lacul numit ”Lacul Gornoviţei”. În zona depresionară lunca râurilor Gornoviţa, Prejna şi Balta nu se întâlnesc ape freatice din cauza depunerilor aluvionare care nu acumulează apă, apele de infiltraţie fiind în strat subţinere şi are debite mici de 1-1.5l m³/s şi foarte sensibile la precipitaţii. Zona de est a teritoriului comunei, începând cu Cornetul Babelor, localitatea Coada Cornetului, delimitate de drumul judeţean 670 desfăşurat pe culme, face parte din bazinul hidrografic al râului Coşuştea, râul Criva fiind cel mai important curs de apă din zonă (pe valea Crivei era satul Ponoral în 1576, azi sit arheologic). Zona de vest faţă de drumul judeţean 670 face parte din bazinul hidrografic al râului Topolniţa cu afluenţii importanţi: Balta (alimentat la rândul său de afluenţii din Costeşti, Prejna, Gornoviţa şi râul Topolniţa (cu izvoarele în zona localităţii Mălărişca) care se unesc la sudul localităţii Sfodea. Aici este zona cu cele mai multe peşteri: Balta, Curecea, Sfodea. Numeroasele izvoare din zona localităţilor comunei pot asigura debitele necesare pentru consumul populaţiei şi nevoile gospodăreşti, studiile hidrologice urmând să stabilească soluţiile de captare. Cu toate acestea la nivelul comunei se întâlnesc şi zone inundate la precipitaţii bogate, cum ar fi: lunca Gornoviţa şi lunca Balta. Tot aici se identifică şi izvoare sulfuroase cu rezerve necunoscute în locul numit de localnici Valea Morii.

Flora şi fauna

Vegetaţia din cadrul judeţului se remarcă printr-o mare varietate floristică, ca urmare a poziţiei judeţului Mehedinţi în partea de sud-vest a ţării, la contactul cu extremitatea nordică a Peninsulei Balcanice. Dealurile sunt pline de pruni (soiuri obişnuite), meri, peri, cireşi, gutui, nuci, viţă de vie. În lungul văilor unde se observă “patria pădurilor de fag”, stejar, gorun, frasin, tei, salcâm, paltin, iar pe malul apei: răchită, salcă, arini şi plopi. Fauna se remarcă prin speci
i diverse în funcţie de vegetaţie astfel: în pădurile mari şi dese se ascund mistreţul, urşi din loc în loc, lupi, veveriţe, dihori, spre deosebire de apă unde întâlnim: latite, porconi, iar până în 1910 se observă păstrăvul pe valea pârâului Criva.

Solul

Ca o mângâiere pentru solul puţin productiv, se găseşte aici un foarte bun cărbune de pământ, formând o legătură între Banat şi Petroşani. Linia trece prin partea de nord-vest a satului îndreptându-se spre nord, spre Cerna Vârf. Unii geologi, printre care Murgoci, s-au pronunţat că în aproximativ 1000 m s-ar afla şi ţiţei, aici fiind un “fund de mare” (această afirmaţie fiind însoţită de diferitele scoici de mare ce se găsesc în galeriile minelor).

Scurt istoric al comunei Balta

Casă veche în Balta

Venind dinspre Severin spre Balta este imposibil să nu observi varietatea de peisaje şi mozaicul de culori naturale ale acestei zone. Captat de aceste frumuseţi ale naturii, ba mai mult decât atât de aşezarea satului te trezeşte din visare o fântână albă pe marginea drumului parcă îţi spune bine “ai venit!”. Mergând pe uliţele satului rămâi surprins de forma caselor şi aşezarea lor şi mai mult decât atât de căldura cu care localnicii îţi dau binete. Atestat documentar în sec.XIV., întemeietorul fiind Petre Medonea. Spătarul Căciulat, beneficiarul cărţii domneşti din 1547 era descendentul lui Petre Medonea (genealogia din 1826). Din 1819 este catagrafiat² (note) ca sat pe moşie megieşească³(note) cu 37 de familii plătitoare de bir), după ce între anii 1721/1722 Fr. Schwantz a recenzat (note) aşezarea Ponor ca sat cu locuitori

Balta veche

Activitati specifice zonei: Agricultură, Zootehnie

Obiective turistice:

• FORMATIUNI CARSTICE (în BALTA)
• În localitate se afla biserica din lemn „Sf.Voievozi”,ctitorie din sec.XVIII.

Calendarul zilelor de piaţă, târguri, oboare şi sărbători religioase:

• Târg – duminica
• 20 iulie, Balta – Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul
• Prejna, 6 mai – ,,Măsuratul Oilor”, 15 august – Adormirea Maicii Domnului
• Gorvoniţa, 6 mai – ,,Măsuratul Oilor”, 29 mai – Horă Populară, 27 decembrie – Sf. Apostol Ştefan
• Costeşti, 6 mai -,,Măsuratul Oilor”, 29 iunie – Sf. Apostoli Petru şi Pavel
• Coada-Cornetului, 6 mai -,,Măsuratul Oilor”, 29 iunie – Sf. Apostoli Petru şi Pavel
• Sfodea, 6 mai – ,,Măsuratul Oilor”

Facilitati oferite investitorilor: Terenuri pentru concesionări, Forţă de muncă locală, Obiective pentru agroturism

Proiecte de investitii: Alimentare cu apă, Sediu primărie, Modernizare DC 29, Reţea de alimentare cu apă şi de canalizare în satul Costeşti