Home » Articole » Articole » Societate » Protecția mediului » Calendarul Maya şi NASA despre Apocalipsa din 2012

Calendarul Maya şi NASA despre Apocalipsa din 2012

[singlepic id=16 w=320 h=240 float=]

Un studiu al Academiei Naţionale de Ştiinţă din SUA avertizează că în anul 2012 ar putea avea loc o furtună solară cu efecte foarte grave, ar putea fi afectate reţelele de electricitate, dar şi alte sisteme de telecomunicaţii. Oamenii de ştiinţă atrag atenţia că sistemele de electricitate şi cele de telecomunicaţii ar putea fi catastrofal afectate, guvernele riscând să scape situaţia de sub control.

Previziunea se bazează în parte pe furtuna solară din 1859, „cea mai puternica erupţie solară cunoscută în istorie”, când au fost grav afectate liniile de telegraf din SUA şi Europa şi s-au declanşat numeroase incendii. În 1989, milioane de oameni au petrecut nouă ore fără electricitate. „O repetare a evenimentului din 1859 ar produce tulburări sociale şi economice la o scară mult mai largă”, spun cercetătorii. Raportul a fost comandat şi finanţat de NASA şi realizat de o echipă de cercetatori din întreaga lume, condusă de Daniel Baker, director al Laboratorului de Fizica Spatiala de la Universitatea din Boulder (Colorado).

Ziua judecăţii de apoi

Predicţia zilei judecăţii de apoi este un fenomen cultural care speculează evenimente apocaliptice şi cataclismice care se vor întâmpla în 2012. Această idee a fost diseminată prin nenumărate cărţi, situri web şi documentare. Previziunea se bazează pe faptul că, în cultura Maya, calendarul mesoamerican pe termen lung se termină în anul 5125, respectiv în data de 21 decembrie 2012, atenţionând asupra unor dezastre care vor schimba lumea. Există experţi în climat şi oameni de ştiinţă în protecţia mediului care consideră că Pământul a ajuns la un extrem care ar putea genera extincţia.

Unii adepţi ai zilei de apoi spun că astronomii Maya au prevăzut alinierea Pământului, Soarelui şi centrului Căii Lactee la solstiţiul din 21 decembrie 2012. Conform acelei predicţii alinierea este legată de precesia echinocţiilor şi este un semn de tranziţie între două epoci diferite ale universului. Printr-o nouă eră a lumii se înţelege o transformare de amploare, fizică şi spirituală, a omenirii şi a tuturor entităţilor, mai degrabă decât o apocalipsă.

Unii autori, precum Daniel Pinchbeck, accentuează că va fi vorba de o schimbare spirituală mult mai profundă decât cea fizică, o „comutare a conştientului”, atenţionând asupra modificărilor mai degrabă în atitudinea materialistică decât în lumea materială.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *