Comunităţi etnice în România

[singlepic id=6 w=320 h=240 float=none] Structura etnică a populaţiei României pe judeţe conform recensământului din 2002

În România trăiesc alături de comunitățile de români diferite alte comunități etnice, cu tradiții culturale, lingvistice și religioase specifice. Regiunile cu cea mai mare diversitate etnică din România sunt Transilvania, Banatul, Bucovina și Dobrogea. În zonele cu diversitate etnică mai redusă, precum Oltenia și Moldova, se manifestă cea mai mică deschidere atât față de pluralismul etnic, cât și față de cel politic. ^[1]^[2] Atitudinile cele mai reci față de maghiarii din România se manifestă în zonele unde aceștia sunt cel mai puțin prezenți (Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova), iar percepția cea mai pozitivă asupra lor se înregistrează în Transilvania. Totodată, atitudinile cele mai reci ale ungurilor față de românii din România se manifestă în zonele unde românii sunt cel mai puțin prezenți (Harghita, Covasna).^[3]

Recensământul din 2002

La recensământului populației din 2002, 10,5% din populația României (21.680.974 de persoane) avea altă etnie decât cea română, iar 9% din populație avea altă limbă maternă decât limba română.

Grupurile etnice care au în componența lor mai mult de 1000 de persoane^[4]
Etnie	Număr de persoane	Procent din populație	Zone
Maghiari/secui	1.431.807 (din care 532 secui)	6,6%	Transilvania, Banat, Crisana, Maramures, Moldova (județul Bacău)
Romi	535.140	2,46%	îndeosebi în Transilvania, Banat, Oltenia și Muntenia
Ucraineni	61.098	0,3%	Maramureș, Bucovina, Banat, județul Tulcea
Germani (sași, șvabi)	59.764 (din care 1420 sași și 2995 șvabi)	0,3%	Transilvania, Banat, județul Satu Mare și București
Ruși-lipoveni	35.791 (din care 6721 ruși)	0,2%	Dobrogea, județul Brăila, Bucovina
Turci	32.098	0,15%	Dobrogea
Tătari	23.935	0,11%	Dobrogea
Sârbi	22.561	0,10%	Banat
Slovaci	17.226	0,1%	județele Arad, Bihor și Sălaj
Bulgari	8.025		Banat, Muntenia, Dobrogea
Croați	6.807		județul Caraș-Severin
Greci	6.472		Dobrogea
Evrei	5.785		Bucovina, București
Cehi	3.941		Banat, în principal județul Caraș-Severin
Polonezi	3.559		județul Suceava
Italieni	3.288		Câmpulung Muscel, Iași, Timișoara, județul Hunedoara și Dobrogea
Chinezi	2.243		București
Armeni	1.780		București, județul Constanța
Ceangăi	1.266		județele Bacău, Neamț și Iași

Repere culturale

Editura Kriterion

În anul 1970, scriitorul de etnie maghiară Géza Domokos are inițiativa de înființare a unei edituri menite să promoveze cultura cetățenilor români de altă etnie și să faciliteze accesul cititorilor români la cultura concetățenilor lor prin traduceri. Astfel, ia ființă Editura Kriterion, care publică lucrări în limbile comunităților etnice tradiționale din România. Consecventă ideii de dialog intercultural, după 1989 Editura Kriterion își extinde aria editorială și în limbile comunităților constituite recent în România, și, totodată, inițiază colecții noi (ca Bibliotheca Islamica și Biblioteca Rromă).

Reprezentare parlamentară

În prezent, 18 minorități au câte un deputat din oficiu, iar partidul maghiarilor UDMR are 27 de mandate de deputat (7.83%) și 12 mandate de senator (8.57%).

Comunitățile etnice din România sunt reprezentate în Parlament de următoarele partide, asociații și formațiuni politice:

Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) [1]
Uniunea Armenilor din România
Uniunea Democrată Turcă din România
Uniunea Polonezilor din România „Dom Polski” [2]
Asociatia Italienilor din România RO.AS.IT [3]
Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România
Uniunea Ucrainenilor din România
Asociația Macedonenilor din România
Uniunea Culturală a Rutenilor din România
Forumul Democrat al Germanilor din România
Uniunea Sârbilor din România
Comunitatea Rușilor Lipoveni din România [4]
Asociatia Liga Albanezilor din România [5]
Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România
Uniunea Bulgarilor din Banat – România
Partida Romilor Social Democrată din România
Uniunea Croaților din România
Federația Comunităților Evreiești din România [6]

Note

^ Dumitru Sandu, Ariile culturale ca matrice de sociabilitate, Universitatea București, pag. 78 și urm.
^ Barometrul de Opinie Publică, mai 2000, pag. 104 și urm.
^ „Percepții și atitudini”, sondaj CURS, decembrie 2005, pag. 10 și urm.
^ INSSE, Recensământul populației din 2002, Notă metodologică, p. 850

Linkuri

Lupta impotriva discriminării în România. Cadru legal. Hotărâri ale Consiliului Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării
Ministerul Educației și Cercetării. Departamentul pentru Minorități Naționale
Ministerul Educației: Învățământul în limbile minorităților
Guvernul României – Departamentul pentru Relațiile Interetnice
Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală
Teatre în limbile minorităților naționale
Emisiuni TV și radio în limbile minorităților naționale
Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi
Roma Women Association Romania
Rețeaua Națională a Romilor
The Jews of Romania
Comunitatea evreiască din România. Personalități
Pagina dedicata minoritatilor din Romania
Proiectul Rastko – Biblioteca sârbilor din România pe Internet
Istoria minorităților naționale din România
Multilingvism și limbi minoritare în România
Primul raport periodic privind aplicarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare în România