Home » Articole » Știri » Comunităţi etnice în România

Comunităţi etnice în România

postat în: Știri 0

[singlepic id=6 w=320 h=240 float=none] Structura etnică a populaţiei României pe judeţe conform recensământului din 2002

În România trăiesc alături de comunitățile de români diferite alte comunități etnice, cu tradiții culturale, lingvistice și religioase specifice. Regiunile cu cea mai mare diversitate etnică din România sunt Transilvania, Banatul, Bucovina și Dobrogea. În zonele cu diversitate etnică mai redusă, precum Oltenia și Moldova, se manifestă cea mai mică deschidere atât față de pluralismul etnic, cât și față de cel politic. [1][2] Atitudinile cele mai reci față de maghiarii din România se manifestă în zonele unde aceștia sunt cel mai puțin prezenți (Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova), iar percepția cea mai pozitivă asupra lor se înregistrează în Transilvania. Totodată, atitudinile cele mai reci ale ungurilor față de românii din România se manifestă în zonele unde românii sunt cel mai puțin prezenți (Harghita, Covasna).[3]

Recensământul din 2002

La recensământului populației din 2002, 10,5% din populația României (21.680.974 de persoane) avea altă etnie decât cea română, iar 9% din populație avea altă limbă maternă decât limba română.

Grupurile etnice care au în componența lor mai mult de 1000 de persoane[4]
Etnie Număr de persoane Procent din
populație
Zone
Maghiari/secui 1.431.807 (din care 532 secui) 6,6% Transilvania, Banat, Crisana, Maramures, Moldova (județul Bacău)
Romi 535.140 2,46% îndeosebi în Transilvania, Banat, Oltenia și Muntenia
Ucraineni 61.098 0,3% Maramureș, Bucovina, Banat, județul Tulcea
Germani (sași, șvabi) 59.764 (din care 1420 sași și 2995 șvabi) 0,3% Transilvania, Banat, județul Satu Mare și București
Ruși-lipoveni 35.791 (din care 6721 ruși) 0,2% Dobrogea, județul Brăila, Bucovina
Turci 32.098 0,15% Dobrogea
Tătari 23.935 0,11% Dobrogea
Sârbi 22.561 0,10% Banat
Slovaci 17.226 0,1% județele Arad, Bihor și Sălaj
Bulgari 8.025 Banat, Muntenia, Dobrogea
Croați 6.807 județul Caraș-Severin
Greci 6.472 Dobrogea
Evrei 5.785 Bucovina, București
Cehi 3.941 Banat, în principal județul Caraș-Severin
Polonezi 3.559 județul Suceava
Italieni 3.288 Câmpulung Muscel, Iași, Timișoara, județul Hunedoara și Dobrogea
Chinezi 2.243 București
Armeni 1.780 București, județul Constanța
Ceangăi 1.266 județele Bacău, Neamț și Iași

Repere culturale

Editura Kriterion

În anul 1970, scriitorul de etnie maghiară Géza Domokos are inițiativa de înființare a unei edituri menite să promoveze cultura cetățenilor români de altă etnie și să faciliteze accesul cititorilor români la cultura concetățenilor lor prin traduceri. Astfel, ia ființă Editura Kriterion, care publică lucrări în limbile comunităților etnice tradiționale din România. Consecventă ideii de dialog intercultural, după 1989 Editura Kriterion își extinde aria editorială și în limbile comunităților constituite recent în România, și, totodată, inițiază colecții noi (ca Bibliotheca Islamica și Biblioteca Rromă).

Reprezentare parlamentară

În prezent, 18 minorități au câte un deputat din oficiu, iar partidul maghiarilor UDMR are 27 de mandate de deputat (7.83%) și 12 mandate de senator (8.57%).

Comunitățile etnice din România sunt reprezentate în Parlament de următoarele partide, asociații și formațiuni politice:

  • Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) [1]
  • Uniunea Armenilor din România
  • Uniunea Democrată Turcă din România
  • Uniunea Polonezilor din România “Dom Polski” [2]
  • Asociatia Italienilor din România RO.AS.IT [3]
  • Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România
  • Uniunea Ucrainenilor din România
  • Asociația Macedonenilor din România
  • Uniunea Culturală a Rutenilor din România
  • Forumul Democrat al Germanilor din România
  • Uniunea Sârbilor din România
  • Comunitatea Rușilor Lipoveni din România [4]
  • Asociatia Liga Albanezilor din România [5]
  • Uniunea Democratică a Slovacilor și Cehilor din România
  • Uniunea Bulgarilor din Banat – România
  • Partida Romilor Social Democrată din România
  • Uniunea Croaților din România
  • Federația Comunităților Evreiești din România [6]

Note

  1. ^ Dumitru Sandu, Ariile culturale ca matrice de sociabilitate, Universitatea București, pag. 78 și urm.
  2. ^ Barometrul de Opinie Publică, mai 2000, pag. 104 și urm.
  3. ^ „Percepții și atitudini”, sondaj CURS, decembrie 2005, pag. 10 și urm.
  4. ^ INSSE, Recensământul populației din 2002, Notă metodologică, p. 850

Linkuri

  • Lupta impotriva discriminării în România. Cadru legal. Hotărâri ale Consiliului Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării
  • Ministerul Educației și Cercetării. Departamentul pentru Minorități Naționale
  • Ministerul Educației: Învățământul în limbile minorităților
  • Guvernul României – Departamentul pentru Relațiile Interetnice
  • Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală
  • Teatre în limbile minorităților naționale
  • Emisiuni TV și radio în limbile minorităților naționale
  • Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi
  • Roma Women Association Romania
  • Rețeaua Națională a Romilor
  • The Jews of Romania
  • Comunitatea evreiască din România. Personalități
  • Pagina dedicata minoritatilor din Romania
  • Proiectul Rastko – Biblioteca sârbilor din România pe Internet
  • Istoria minorităților naționale din România
  • Multilingvism și limbi minoritare în România
  • Primul raport periodic privind aplicarea Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare în România

Acest articol conţine materiale din Wikipedia sub licenţă gratuită GNU.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.