Exemple și reformularea propozițiilor (refrazarea) într-o lucrare scrisă

O modalitate bună de a scrie non-ficțiune este să enunți un principiu general și apoi să dai un exemplu.

Acest lucru poate deruta cititorii. Adică, cititorii pot crede că exemplul tău este regula sau că regula este doar un exemplu. De exemplu, „La majoritatea speciilor, masculii sunt de obicei mai mari decât femelele. Tatăl meu este mai înalt decât mama mea.” Unele cititoare vor obiecta cu siguranță că mama ei este mai înaltă decât tatăl ei.

Identificați principiul general și identificați exemplul.

Exemplele sunt ușor de identificat: precedați exemplul cu expresia „de exemplu” (urmată de o virgulă) sau abrevierea „de ex.” (urmat și de o virgulă).

„Precum” înseamnă „asemănător cu”. Nu folosiți „precum” pentru a însemna „de exemplu”.

Principiile generale sunt mai greu de identificat. În general, puteți identifica un principiu precedând principiul cu expresia „în general”.

Nu folosiți cuvinte colocviale, de exemplu, „în general” sau „ca regulă generală” sau „știți ce spun?”

Prezentați mai întâi principiul general și apoi exemplul.

Puteți începe propoziții cu ”adfică” sau ”de ex.”, dar când începeți un paragraf, utilizați expresia completă „Cu alte cuvinte” sau „De exemplu,”

Reformularea

Un alt stil bun este să scrieți o propoziție precisă folosind cuvinte tehnice și apoi să reformulați afirmația folosind cuvinte familiare. De exemplu, „Deconectați alimentarea când indicatorul LED este roșu. Cu alte cuvinte, dacă lumina roșie este aprinsă, opriți alimentarea, așteptați câteva secunde și porniți din nou.”

Pentru a evita confuzia cititorului, identificați reformularea precedând reformularea cu „de exemplu” (urmat de virgulă) sau „adică.” (urmat de virgulă).

Include texte traduse și adaptate din Wikibooks sub licență CC BY-SA 3.0