Gabriel Resources a anunțat ca astăzi ca a depus o cerere de arbitraj la Centrul Internațional al Băncii Mondiale pentru Soluționarea Disputelor de Investiții („ICSID”) împotriva România. Această acțiune se referă la disputa companiei cu România asupra exploatării aurului și argintului în cadrul proiectului Roșia Montană, unde Gabriel deține indirect 80,69%, și la încălcările de către Guvernul România a protecției prevăzute prin tratat, în conformitate cu prevederile tratatelor internaționale de protecție a investițiilor bilaterale pe care Guvernul România le-a încheiat cu Guvernul Canadei și Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord pentru protecția și promovarea reciprocă a investițiilor.
Proiectul este unul dintre cele mai importante investiții străine directe în țară, considerat de Gabriel ca având potentialul de a oferi atât un impuls semnificativ pentru economia românească în ansamblul său și pentru a stimula creșterea și dezvoltarea Regiunii Apuseni, care a fost un cartier minier pentru multe secole.
Gabriel Resources acuză Tomânia că, prin acțiunile și inacțiunile sale, a blocat și a împiedicat punerea în aplicare a proiectului, fără proces echitabil și fără compensație, privând în mod eficient compania de valoarea investițiilor sale și cauzând pierderi semnificative pentru Gabriel.
Printr-o notificare la Președinte, Primul-ministrul și Guvernul român, Gabriel resources a invitat autoritățile române să se implice în mod oficial în a găsi o soluționare pe cale amiabilă, dar autoritățile române nu au răspuns.
Gabriel a angajat firma White & Case LLP pentru a o reprezenta în această dispută.
Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) este o companie românească înfiinţată în 1997 cu sediul în Roşia Montană, judeţul Alba, având ca acţionari compania de stat Minvest Deva (19.31%), Gabriel Resources – Canada (80.46%), şi alţi acţionari minoritari cu 0.23%.
În ciuda faptului că este folosit în 90% din producţia de aur, cianizarea aurului este un proces controversat datorită naturii toxice a cianurii. Deşi soluţiile apoase de cianură se degradează rapid la lumina soarelui, produsele mai puţin toxice, precum cianaţii şi tiocianaţii, pot persista ani de zile. Au existat în timp dezastre faimoase care au ucis oameni care au băut din apa poluată sau au trăit mai mult timp în apropierea acesteia. Deversările de cianură pot avea efecte devastatoare asupra rîurilor, ucigând uneori totul pe o rază de mai mulţi kilometri în aval. Dar cianurile dispar într-un timp relativ scurt de pe terenuri, care pot fi apoi repopulate. (Sursa: https://www.telework.ro/extractia-aurului-cu-cianuri-si-rosia-montana/)
Iniţierea unor astfel de proceste care includ extragerea aurului prin cianizare a declanşat de fiecare dată vii proteste (Roşia Montana – România, Lake Cowal – Australia, Pascua Lama – Chile, Bukit Koman – Malaysia, etc.) Statele americane Montana şi Wisconsin, Cehia, Ungaria, şi alte ţări, au interzis folosirea cianurii în extracţiile miniere
Imagine https://en.wikipedia.org/wiki/File:Rosia_Montana_Copper_Mine.jpg
Eugenia Ginny-Dana Cobizneac-Grosu on Facebook
good