Istoria oraşului Drobeta Turnu Severin – Perioada antebelică

Banca Comerciala Romana

Până în 1918, Turnu Severin va fi poarta occidentală a României. După 1900, industria şi capitalul severinean continuă să se diversifice într-un ritm accelerat. Camera de Comerţ şi Industrie este înregistrată în 1902 şi în acelaşi an este înregistrată şi Fabrica de bomboane “Mercur”. Tot în 1902 este inaugurată Fabrica de mezeluri „James O’Mara”, ale cărei produse sunt deja prezente pe piaţa londoneză încă din 1903.

Parcul Central

După Banca „Mehedinţi”, fondată în 1899, apare Banca „Severinului” 1904, urmată de „Banca Comercială” în 1908.

În 1906 este înregistrată Fabrica de tăbăcărie a fraţilor Damianoff, care între 1913-1914, producea 100 tone talpă şi 20 tone toval (piele de vacă sau de viţel, tăbăcită cu substanţe vegetale, din care se confecţionează încălţăminte rezistentă). Tot în 1906, cu prilejul împlinirii a 2000 de ani dela „cucerirea şi civilizarea Daciei de câtre romani”, cum se spunea în spiritul latinităţii începutului de veac, este ridicat în Parcul Central „Tudor Vladimirescu” (început în 1889 şi inaugurat în 1900, Monumentul Împăratului Traian, realizat de sculptorul D. Franassovici.

Parcul Muzeului Porţile de Fier

În 1912, în clădirea internat a Liceului „Traian”, sub direcţia lui Alexandru Bărcăcilă, este înfiinţat „Muzeul Istoric al Liceului Traian”, care ulterior va deveni Muzeul Regiunii „Porţilor de Fier”. O problemă deosebită pentru municipalitatea severineană a fost alimentarea cu apa potabilă a oraşului. Pânâ în 1905 apa era transportată cu sacalele din fântânile oraşului, apoi de la puţurile forate în Piaţa „Radu Negru”, puţuri alimentate cu motoare acţionate eolian. În 1906, oraşul numără 3.119 case, 62 de străzi şi o populaţie de 23.769 locuitori. Vila „Evelyn”, în stil elveţian (distrusă de bombardamentele din 1944), Casa „Sabethay” (azi Muzeul de Arta), sau Casa „Vlahos”, exprimă căteva din construcţiile reprezentative ale bunăstării severinene din „Belle Époque”.

Fosta Baie Comunală

Între anii 1905-1907, în Grădina Publică a oraşului, se construieşte Uzina Electrică, iar între 1907-1910 este edificată Baia Comunală, Severinul fiind printre puţinele oraşe care la acea dată dispunea de o asemenea facilitate. Tot în 1907 este desăvărşită acoperirea cu pietre cubice de bazalt a bulevardului Carol I, începută în 1892 şi a „Străzii Mari” (Strada Traian).

În 1910, simbol al solidităţii capitalului financiar severinean, este înfiinţată Banca Populară „Dunărea” (până în 1949).

Strada Traian

În octombrie 1910, în prezenţa prim-ministrului Ion Brătianu, însoţit de miniştrii Alexandru C. Constantinescu şi V.G. Morţun, sunt puse pietrele fundamentale care inaugurează lucrările la Fabrica de apă şi concomitent, la Castelul de apă, alimentarea făcându-se direct din Dunăre.

Hala Radu Negru

Edificii emblematice în arhitectura oraşului, Castelul de apă (1910-1913) este realizat dupa proiectul inginerului Elie Radu, iar hala „Radu-Negru” (1904-1906), monument arhitectural reprezentativ al comerţului severinean, este zidită după planurile arhitectului C. I. Gabrielescu.

Turnul de apă

La 3 Noiembrie 1909 se pune piatra de temelie a Palatului Culturii (Teatrul), care va fi ridicat după planul arhitectului Grigore Cerchez. Până în 1911 apar Fabrica de gheaţă, Fabrica de tuburi din ciment, trei Fabrici de săpun, o Fabrică de lumânări, şi două Fabrici de cărămizi.

Bulevardul Carol

În 1911, începe maxima dezvoltare a Severinului, care ţine până în anul 1915, perioadă în care „comuna” Turnu-Severin este electrificată, pavată, alimentată cu apă la standarde europene şi canalizată. Tot în 1911 se fac demersuri pentru introducerea iluminatului electric, având în acest sens o primă propunere de la fraţii Schmidt de la Topleţ (40 km depărtare de Turnu Severin), care aveau sursă prin cădere de apă, dar planul nu este acceptat.

Palatul Cultural “Teodor Costescu”

Începe zidirea Palatului Cultural “Teodor Costescu” 1912. Tot în 1912 este desăvărşit în stil englezesc Parcul Rozelor şi inaugurat Aerodromul. La 1 August 1912 este dat în exploatare circuitul special telefonic dintre Turnu Severin-Vârciorova-Orşova, asigurând legăturile telefonice cu Austro-Ungaria. Industria morăritului şi panificaţiei a fost printre cele mai prospere din oraşul Turnu-Severin.

Acest articol conţine materiale din Wikipedia sub licenţă gratuită GNU.