Santierul Naval
Dezvoltarea orasului si prosperitatea locuitorilor lui o datoram portului (1851) si atelierului de reparat vapoare (1858), primul din tara noastra, nucleul viitorului Santier naval care va ajunge in 1914 cel mai insemnat din Romania si unul dintre cele mai importante santiere de pe Dunare.
Fabrica de vagoane MEVA
In 1863, ca o recunoastere a importantei portului si dezvoltarii economice a orasului, Alexandru I. Cuza stabilea aici prima circumscriptie comerciala. Prin pozitia sa in apropierea Canalului Portile de Fier si pe calea ferata Bucuresti-Craiova-Timisoara, portul si orasul devin un puternic nod al cailor de comunicatie de tranzit, aici formandu-se convoaiele pe Dunare, in amonte si aval.
Portul
In 1882 apar Atelierele si Depoul C.F.R. Lor li se adauga morile de pe malul Dunarii, sau, din 1876, Moara de foc, Fabrica de bere (1856-1858), Fabrica de spirt (1891) de la Banovita.
Dupa 1900 au aparut Fabrica de bomboane (1902), Abatorul, Fabrica de tabacarie a fratilor Damianoff (1906), fabricile de paine si de lapte.
Fabrica de pâine Aurora
Peisajul economic al orasului se completeaza dupa 1960 cu un Combinat de prelucrare a lemnului, unul de celuloza si hartie, iar in ultimele decenii ale secolului XX apar, pe platforma NE, Combinatul de apa grea (ROMAG) si Termocentrala (Sucursala Romag-TERMO).
Dezvoltarea economica s-a reflectat si in aparitia institutiilor bancare: Sucursala Bancii Nationale (1892), Banca Mehedinti (1899), Banca Severinului (1904), Banca Comerciala (1908).
Banca Comercială Română
Activitati specifice zonei: construcţii navale, construcţii vagoane, producţie de vinuri, olărit, pescuit
Activitati economice principale: fabricarea navelor, fabricare material rulant, prelucrare lemn, producere paleţi de lemn de diferite esenţe, producţie de apă grea, producţie de energie termică, construcţii hidrotehnice, instalaţii electrice şi automatizări, producţia de morărit şi panificaţie, prelucrare metale feroase, construcţii civile şi industriale
Lasă un răspuns