Home » Articole » Articole » Artă » Poezii » Marin Sorescu la Glogova: Somnul pe loitră

Marin Sorescu la Glogova: Somnul pe loitră

postat în: Poezii 0

Pentru că are o fată de măritat, Constandin trebuie s-o păzească şi „doarme afară pe sanie. Pusese o loitră acolo, dormea vara pe ea,/Şi n-o lăsa pe fie-sa, pe Păuna,/Să se dea-n vorbă cu Sandu.

Atunci, Sandu lui Cină cu Petrică-al lui Mocofan „s-au dus în prispă, uşurel,/Au apucat doi din două părţi loitra/Şi l-au cărat pe-ăla dormind,/Tocmai la baltă-n vale,/Tocmai în luncă.

A doua zi se întoarce acasă, neputându-şi explica întâmplarea: „De unde vii, mă Constandine? Nu ştiu, că m-am culcat şi eu/Ostenit de la cosit aseară/Şi mă deşteptai lângă baltă. Şi vin acasă cu ea să-mi las/Loitra acolo?

În final, intervine vocea autorului: „Omul când venea vara şi putea dormi/În prispă, era ca şi când s-ar fi dus/La munte, ori la mare. Alt orizont, alt aer./Asta era excursia lui,/În prispă pe loitră.

Recită: Valentin Vasilescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *