Originea morții este o temă în miturile multor culturi. Moartea este o trăsătură universală a vieții umane, astfel încât poveștile despre originea sa par a fi universale în culturile umane. Ca atare, este o formă de mit cosmologic (un tip de mit care explică originile culturii și problemele cu care se confruntă). Niciun tip de astfel de mituri nu este universal, dar fiecare regiune are propriile sale tipuri caracteristice. Astfel de mituri au fost, prin urmare, un subiect frecvent de studiu în domeniul mitologiei comparative.
Africa
Conform miturilor din culturilor africane, la început nu a existat moarte. Aceasta deoarece o ființă supremă îi făcea pe oameni tineri din nou atunci când îmbătrâneau; oamenii mor dar sunt renăscuţi; sau pleacă în cer să trăiască acolo. În unele povești viața veșnică se pierde prin unele defecte (cum ar fi lăcomia, curiozitatea, încăpățânarea sau aroganța), sau ca o pedeapsă pentru neascultare, sau ca rezultat al indiferenței umane. Alte teme sunt eșecul unui mesaj de a fi livrat oamenilor, sau o întrerupere a legăturii dintre cer și pământ. Uneori moartea apare ca urmare a unui accident.
(Coiot)
Originea morții este o temă comună în mitologia nativilor americani. Miturile triburilor de pe Platoul de Nord dau vina apariţiei morţii pe interferența figurii de hoţ a coiotului. Mitul indienilor apache Chiricahua dă vina, de asemenea, pe coiot. Triburile de câmpie atribuie rezultatul hazardului nefavorabil. De exemplu, într-o povestire a indienilor Picior Negru, Bătrânul şi Bătrâna discută despre dacă oamenii ar trebui să moară, Bătrâna folosind magia pentru a se asigura că semnul pentru care au căzut de acord a dat rezultat dorit.
Printre popoarele native din vestul Statelor Unite, o explicație comună a decesului a fost că acesta este rezultatul unei dezbateri între două persoane sau animale în care unul din ele ar favoriza decesul și cealaltă nemurirea. De exemplu, povestea indienilor Thompson spune că corbul dorea moartea altfel ar fi prea mulți oameni. Coiotul prefera somnul morţii, dar a fost in minoritate fata de cioară, insectă și vierme, care au fost de partea corbului. Fiica corbului a fost apoi prima care a murit și astfel corbul a vrut să schimbe alegerea sa. Dar coiotul, hoţul, a declarat că decizia este acum irevocabilă.
Oceania
În Oceania, cel mai obişnuit mit este că inițial oamenii au avut puterea de a întineri, schimbându-şi pielea ca un șarpe. Cu toate acestea, atunci când cineva, de obicei o femeie în vârstă, face acest lucru, nepoţii ei se sperie, strigând până când ea își reia vechea ei piele, un act care mandatează moartea pentru generațiile viitoare.
Polinezia
În mitologia polineziană, moartea este rezultatul faptului că eroul Maui a fost înghițit de Hades sau de Noapte. Dacă ar fi scăpat, omenirea ar fi devenit nemuritoare, însă una dintre păsările care l-au însoțit au izbucnit în râs, trezindu-l pe Hine-nui-te-po care a zdrobit pe Maui omorându-l, astfel încheindu-se speranțele de nemurire odată cu el.
Civilizația occidentală
(Izgonirea lui Adam şi Eva, de Domenichino)
În Cartea Genezei, moartea este o consecință a căderii omului dintr-o stare în prealabil de nevinovăție („păcatul original”).
Mitologia greacă
(Pandora, de Lefebvre)
Într-un mit grecesc timpuriu, moartea este o consecință a dezacordului dintre Zeus și Prometeu. Ca urmare a acestei certe, Zeus creează femeia, sub forma Pandorei și o prezintă fratelui lui Prometeu, Epimeteu, moartea fiind unul dintre rezultatele deschiderii cutiei Pandorei pe care a adus-o cu ea.
Lasă un răspuns