Figurile din dreapta (cel de sus din Gubaucea, iar cel de jos din Aninoasa) înfăţişează cioburile cu proeminenţe. În stânga sunt spatele aceloraşi cioburi.
La Muzeul Regional de Antichităţi şi Etnografie al Prefecturii Judeţului Dolj se pot vedea, pe planşa III, cu obiecte preistorice de la Aninoasa din jud. Gorj, între alte cioburi, şi cinci buze de oală, făcute dintr”o pastă grăunţoasă (lut amestecat cu grăunţe mărişoare de nisip).
Aceste 5 cioburi au toate desenele realizate prin împunsătură în pastă moale a unor „eşituri”, a unor bumbi, jur împrejurul buzei vasului. Aceşti bumbi, aceste „eşituri”, „sunt făcute cu un surcel rotund, nu tocmai bine retezat la capăt, cu care s”a apăsat din lăuntru în afară când era vasul încă neuscat”.
În Oltenia, acest soi de ornament s”a mai aflat şi în alte părţi, precum la Orodel (planşa I acelaşi muzeu), la Subaru, la Sagletu, la Gubaucea, la Terpeziţa, în dealul Ursanu lângă Leamna, toate acestea în jud. Dolj, şi la Hinova – Mehedinţi.
Toate au fost găsite la suprafaţa pământului, scoase de fierul plugului. Se poate spune despre acest ornament că e din vârsta curată a pietrei lustruite.
Lucrurile de piatră lustruită de la Aninoasa – Gorj (pl. I) cât şi cele de la Subaru (pl. III), alături de care s”au găsit şi cioburile cu ornamentul pomenit, ne arată îndeajuns aceasta. De altfel pasta din care a fost făcut vasul, precum şi ornamentul în sine destul de primitiv, nu vorbese decât tot în acest fel. Faptul că acest ornament nu a fost întâlnit la săpăturile de la Piscul Cornişorului Plopşor – Dolj, aşezare neolitică, ne arată că acest ornament a fost în floare în vechiul neolitic. Cu toate acestea, acest ornament n”a fost de nimic împiedicat să răzbată până în vremea fierului, cum e cazul cu aşezarea de la Ursanu, alături de cioburi de vase lucrate cu roata, de o fineţe asemănătoare numai vaselor greceşti.
Acest ornament a fost destul de cunoscut şi răspândit prin părţile noastre în vremea neolitică. În acest ornament, care este în sine cea mai primitivă proeminenţă, îşi are obârşia întreaga Buckelceramică.
Vase lucrate cu roata în vârsta bronzului
Atât la Pleniţa în dealul Bobului, cât şi la Fântâna lui Asan, s-a găsit câte un ciob de vas
Tipar din vârsta bronzului
La Muzeul Regional de Antichităţi se află o jumătate de tipar găsit la Almăj – Dolj. Ne aflăm deci în faţa unui loc unde se turnau lucruri de bronz. Tiparul e de micaşist, şi nu a fost isprăvit, deoarece îi lipsesc atât găurile de pe margini pentru a se fixa jumătăţile una în dreptul celeilalte, cât şi jgheabul pâlniat prin care se turna bronzul topit.
Ornament în valuri în vârsta bronzului
La Pleniţa în Dealul-Bobului, la săpăturile făcute în malul unde s”au aflat nişte tipare de bronz, s”au găsit între altele şi cioburi ornamentate în valuri. Până acum în Oltenia nu cunoaştem ca acest ornament să fi apărut mai devreme decât în epoca bronzului. Un asemenea ciob s”a găsit şi la Piscul Cornişorului Plopşor – Dolj, şi altul la Fântâna lui Asan, la miazăzi de Vela – Dolj, în malul Dăsnăţuiului.
E de observat că în aeneolitic pe multe cioburi găsim linii paralele care de multe ori fiind trase neregulat au dus neapărat la ornamentul în valuri.
Apoi zigzagul fiind cunoscut mai d mult, doar înmlădiindu-l au ajuns la ornamentul în valuri.
Toporaş de bronz
La Muzeul Regional există un toporaş de bronz care a fost găsit în valea Orodelului (unde a fost Orodelul vechi).
După cum se vede în figură, e un toporaş frumos patinat, simplu, lipsindu-i însă codiţa cu care altele sunt prevăzute pentru a se lega cu sfori sau sârmă de coadă. În locul codiţei sau a obişnuitelor tortiţe, are sus o găurice lunguiaţă, prin care, bătându-se un cui, se înţepenea tot atât de bine.
Sursa: Plopşor, Arhivele Olteniei, 1923
Lasă un răspuns