Osmoza

Osmoza este difuzia unui solvent (de obicei apa) printr-o membrană semipermeabilă, dintr-o soluţie cu concentraţie mică de soluţie (potenţial mare al apei) într-o soluţie cu concentraţie mare de soluţie (potenţial mic al apei), până la un anumit gradient de concentraţie al soluţiei. Este un proces fizic în care un solvent se deplasează, fără a primi energie, printr-o membrană semipermeabilă (permeabilă la solvent, dar nu şi la soluţie) separându-se în două soluţii de concentraţii diferite. Osmoza eliberează energie, şi deci poate fi utilizată, aşa cum la un copac rădăcina acestuia care creşte poate sparge o piatră.

Deplasarea netă a solventului este de la soluţia mai puţin concentrată (hipotonică) la cea cu concentraţie mai mare (hipertonică), care tinde să reducă diferenţa de concentraţie. Acest efect poate fi măsurat prin creşterea presiunii soluţiei hipertonice, faţă de cea hipotonică. Presiunea osmotică este definită ca presiunea necesară pentru a menţine echilibrul, fără o mişcare a solventului. Presiunea osmotică este o proprietate asociativă, aceasta însemnând că proprietatea depinde de concentraţia molară a soluţiei dar nu şi de identitatea sa.

Osmoza este importantă în sistemele biologice unde multe membrane biologice sunt semipermeabile. În general, aceste membrane sunt impermeabile la soluţii organice cu molecule mari, precum, polizaharidele, în timp ce sunt permeabile la apă şi soluţii cu molecule de volum mic, neîncărcate. Permeabilitatea poate depinde de proprietăţile solubilităţii, sarcină, sau dimensiunile moleculare ale soluţiei. Moleculele de apă trec prin pereţii celulei de plasmă, tonoplast (vacuolă) sau protoplast în două modalităţi, sau direct prin difuziune prin stratul dublu fosfolipid, sau prin aquapori (mici proteine transmembrană similare cu cele din difuzia facilitată şi de la crearea canalelor de ioni). Osmoza oferă principala modalitate prin acre apa este transportată în şi din celule. Presiunea turgor a unei celule este menţinută în principal prin osmoză, prin membrana celulei, între interiorul celulei şi mediul său hipotonic relativ.

Referinţe

1. Haynie, Donald T. (2001), Biological Thermodynamics, Cambridge: Cambridge University Press, pp. 130-136
2. Maton, Anthea; Jean Hopkins, Susan Johnson, David LaHart, Maryanna Quon Warner, Jill D. Wright (1997). Cells Building Blocks of Life. Upper Saddle River, New Jersey: Prentice Hall. pp.66-67.
3. Maton, Anthea; Jean Hopkins, Susan Johnson, David LaHart, Maryanna Quon Warner, Jill D. Wright (1997). Cells Building Blocks of Life. Upper Saddle River, New Jersey: Prentice Hall. pp.66-67.

Acest articol conţine materiale traduse şi adaptate din Wikipedia de Nicolae Sfetcu sub licenţă gratuită GNU.