Cutremurul este rezultatul unei eliberări bruşte de energie în crusta Pământului care produce unde seismice. Seismicitatea sau activitatea seismică a unei zone se referă la frecvenţa, tipul şi mărimea unor cutremure de pământ pe o anumită perioadă de timp. Cutremurele se măsoară cu ajutorul seismometrului (denumit şi seismograf). Magnitudinea momentului (sau magnitudinea Richter perimată, similară numeric în intervalul de validitate a scării Richter) unui cutremur este ceea ce se raportează în mod convenţional, cele mai multe cutremure cu magnitudinea 3 sau mai mică fiind aproape imperceptibile, iar cele cu magnitudinea de 7 şi peste producând pagube serioase pe scară mare. Cele mai mari cutremure cunoscute au avut magnitudinea puţin peste 9, deşi nu există nicio limită pentru posibilele magnitudini. Cel mai recent mare cutremur cu magnitudinea 9 sau mai mare a fost cutremurul din Japonia din 2011 cu magnitudinea de 9.0 (în martie 2011), fiind în acelaşi timp cel mai mare cutremur cunoscut din Japonia. Intensitatea vibraţiilor este măsurată pe scara Mercalli modificată. Cu cât un cutremur se produce mai la suprafaţă, cu atât produce pagube mai mari, în cazul unor magnitudini egale.
La suprafaţa Pământului, cutremurele se manifestă prin vibraţii şi uneori prin deplasarea pământului. Atunci câmd epicentrul unui mare cutremur este localizat sub apă, fundul oceanului poate fi deplasat suficient de mult pentru a produce un tsunami. Cutremurele pot produce de asemenea alunecări de teren, şi uneori activitate vulcanică.
În sensul cel mai general, cuvântul cutremur este folosit pentru a descrie orice eveniment seismic – natural sau cauzat de oameni – care generează unde seismice. Cutremurele apar în cele mai multe cazuri datorită fracturii unor falii geologice, dar pot fi cauzate şi de alte evenimente precum activitatea vulcanică, alunecări de teren, explozia unei mine, sau teste nucleare. Punctul iniţial de fractură a cutremurului este denumit focar sau hipocentru. Epicentrul este punctul punctul de la suprafaţa pământului pe direcţia radială cu hipocentrul.
Referinţe
- Donald Hyndman, David Hyndman (2009). „Chapter 3: Earthquakes and their causes”. Natural Hazards and Disasters (2nd ed.). Brooks/Cole: Cengage Learning. ISBN 0495316679.
Lasă un răspuns