Pasca (ebraică: מַצָּה, maţa) este o pâine nedospită tradițională mâncată de evrei în timpul sărbătorilor de Paște timp de o săptămână, atunci când mâncarea de pâine chametz și alte produse alimentare realizate din aluat dospit este interzisă în conformitate cu legislația religioasă evreiească.
Surse biblice
Pasca este menționat în Tora de mai multe ori în legătură cu exodul din Egipt:
- „Şi să mănânce în noaptea aceea carnea lui friptă la foc; dar s-o mănânce cu azimă şi cu ierburi amare.” (Ieşirea 12: 8)
- „Începând din seara zilei a paisprezecea a lunii întâi şi până în seara zilei a douazeci şi una a aceleiaşi luni, să mâncaţi pâine nedospită.” (Ieşirea 12:18)
- „Să nu mănânci în timpul Paştilor pâine dospită; şapte zile să mănânci azime, pâinea durerii, ca să-ţi aduci aminte de ieşirea ta din pământul Egiptului în toate zilele vieţii tale, căci cu grăbire ai ieşit tu din pământul Egiptului.” (Deuteronomul 16: 3)
- „Şase zile să mănânci pâine nedospită, iar în ziua a şaptea este încheierea sărbătorii Domnului Dumnezeului tău; să nu lucrezi în acele zile nimic, fără numai cele pentru suflet.” (Deuteronomul 16: 8)
Semnificația religioasă
Există numeroase explicații în spatele simbolismului pascăi. Una este istorică: Paștele este o comemorare a exodului din Egipt. Narațiunea biblică relatează că israeliții au părăsit Egiptul în aşa grabă că nu au avut timă aștepte pentru ca aluatul pâinii să crească; pâinea, astfel coaptă, a fost numită pasca (maţa). (Exodul 12:39). Un alt motiv pentru a mânca pasca este simbolic: Pe de o parte, pasca simbolizează răscumpărarea și libertatea, dar este şi lechem oni, „pâine omului sărac”. Astfel, ea servește ca un memento pentru a fi umil, și să nu uităm cum este viața în servitute. De asemenea, un aluat simbolizează corupție și mândrie, întrucât aluatul are „aspirații sus”. Consumul de „pâinea întristării” este atât o lecție de umilință cât și un act care îmbunătățește aprecierea libertăţii.
O altă explicație este că pasca a fost utilizată pentru a înlocui pesach, sau ofranda de Paște tradițională care era făcută înainte de distrugerea Templului. În timpul lui Seder a treia oară când pasca este mâncată este precedată de ritul sefardic, „zekher l’korban pesach hane’ekhal al hasova”. Aceasta înseamnă „amintire a ofertei de Paști, mânată cât este întreagă”. Această ultimă piesă a pascăi mâncate se numeste afikoman și mulți o explica drept un simbol al mântuirii în viitor.
Masa Seder de Paște este plină de simboluri ale mântuirii, inclusiv deschiderea ușii pentru Ilie și cuvântul de încheiere, „anul viitor, în Ierusalim”, dar utilizarea pascăi este cel mai vechi simbol al mântuirii în Seder.
Ingrediente
Valoarea nutritivă la 100 g:
- Energie: 1653 kJ (395 kcal)
- Carbohidratii: 83.70 g
- Grăsime: 1,40 g
- Proteine: 10,00 g
- Vitamine:
- Vitamina A: 0 UI
- Tiamina (B1): (34%) 0.387 mg
- Riboflavina (B2): (24%) 0.291 mg
- Niacina (B3): (26%) 3.892 mg
- Acidul pantotenic (B5): (9%) 0.443 mg
- Vitamina B6: (9%) 0.115 mg
- Acidul folic (B9): (4%) 17,1 pg
- Vitamina B12: (0%) 0,00 pg
- Metale:
- Calciu: (1%) 13 mg
- Fier: (24%) 3,16 mg
- Magneziu: (7%) 25 mg
- Mangan: (31%) 0.650 mg
- Fosfor: (13%) 89 mg
- Potasiu: (2%) 112 mg
- Sodiu: (0%) 0 mg
- Zinc: (7%) 0,68 mg
- Alţi constituenți
- Apă: 4,30 g
(Valorile sunt pentru pască realizate cu făină îmbogățită)
Unități: pg = micrograme, mg = miligrame, UI = unități internaționale
Procentele sunt aproximativ aproximate cu ajutorul SUA recomandări pentru adulți.
Sursa: USDA nutrienților colecțiilor de date
La seder de Paști, se obișnuiește să se mănânce pască din făină și apă; pasca ce conține ouă, vin sau suc de fructe în plus față de apă nu este considerată acceptabilă pentru utilizare la Seder. Făina se poate face din cele cinci tipuri de boabe menționate în Tora: grâu, orz, alac, secară și ovăz.
Ingrediente pentru reţetă
Pentru aluat:
- o lingură drojdie de bere,
- 1 kg de făină,
- 8 gălbenuşuri,
- coajă de lămâie,
- o cană cu lapte dulce,
- 300 g de zahăr,
- 200 g de unt.
Pentru umplutură:
- 1 kg de smânâină,
- 3 gălbenuşuri,
- vanilie,
- coajă de lămâie,
- 100 g stafide,
- 300 g de zahăr,
- sare
Preparare
Aluatul pentru pască este amestecat repede și roluit fără o etapă de autoliză așa cum este utilizat pentru pâinea cu drojdie. Cele mai multe forme sunt înțepate cu o furculiță sau un instrument similar pentru a evita umflarea produsului finit, iar pâinea plată care rezultă din aluat este gătită la temperatură înaltă până se dezvoltă pete întunecate, apoi pusă deoparte să se răcească și, dacă este suficient de subțire, la întărit. Aluatul este considerat că începe procesul de dospire în 18 minute din momentul în care devine umed; mai curând dacă se adaugă ouă, suc de fructe, sau lapte la aluat. Întregul proces de preparare a pascăi durează doar câteva minute, în brutării eficiente moderne.
După coacere, pasca poate fi măcinată în firimituri fine, cunoscut sub numele de amestec de pască.
Mod de preparare pentru reţetă:
Frământaţi un aluat de cozonac, pe care îl puneţi la dospit 2 ore, apoi împărţiţi-l în 2-3 părţi egale şi întindeti fiecare parte cu un sul. Cu acesta faceţi coroana în jurul unei cratiţe unse cu unt. În mijlocul vasului puneţi o parte din umplutură ceva mai înaltă decât aluatul. Băgaţi vasul în cuptor şi coaceţi ca orice cozonac. Din cantitatea respectivă realizaţi 3-4 bucăţi de pască. Umplutura o realizaţi combinând zahărul, stafidele, coaja de lămâie, câteva fructe confiate, vanilia şi gălbenuşurile frecate separat. Când aluatul este rumenit, pasca este coaptă. Puneţi peste gura cratiţei un platou, răsturnaţi pasca, apoi, cu grija, întoarceţi-o pe o farfurie.
Imagine http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Pasc%C4%83.jpg
Lasă un răspuns