Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină pe 2013 a fost acordat în comun lui James E. Rothman , Randy W. Schekman și Thomas C. Südhof, „pentru descoperirile lor privind modalităţile de reglare a traficului veziculei, un sistem de transport major în celulele noastre”.
În biologia celulară, o veziculă este un balon mic într -o celulă, și deci un tip de organit celular. Incluse într-un bistrat lipidic, vezicule se pot forma în mod natural, de exemplu, în timpul endocitozei. Alternativ, ele pot fi preparate în mod artificial, atunci când acestea sunt numite lipozomi. Dacă există un singur bistrat fosfolipidic, acestea sunt numite vezicule unilamelare, în caz contrar ele sunt numite multilamelare. Membrana care anvelopează veziculul este similară cu membrana plasmatică, iar veziculele pot fuziona cu membrana plasmatică pentr a elibera conținutul lor în afara celulei. Veziculele pot fuziona cu alte organite în interiorul celulei.
Veziculele îndeplinesc o varietate de funcții. Deoarece acesta sunt separate de citosol, interiorul veziculelor poate fi făcut să fie diferit de mediul citosolic. Din acest motiv, veziculele sunt un instrument de bază utilizat de celulă pentru organizarea substanțelor celulare. Veziculele sunt implicate şi în metabolismul, transportul, controlul flotabilității, și depozitarea enzimelor. Ele pot acționa, de asemenea, ca și camere de reacție chimică.
James E. Rothman (născut 1947) este profesor de stiinte biomedicale Fergus F. Wallace la Universitatea Yale, şi presedinte al Departamentului de Biologie Celulară de la Yale University Medical School. A primit multe onoruri, inclusiv premiul Louisa Gross Horwitz de la Universitatea Columbia, precum şi Premiul Albert Lasker de baza de cercetare medicală, în 2002, și Premiul International King Faisal în 1996. Rothman a stuudiat la Universitatea Yale şi a luat titlul de doctor la Harvard.
Randy Wayne Schekman (născut 30 decembrie 1948) este biolog în studiul celulelor la Universitatea din California, Berkeley, și fost redactor – șef al jurnalului al Academiei Naţionale de Ştiinţe. În 2011 a fost ales editor la eLife, o nouă publicaţie cu acces deschis al Institutului Medical Howard Hughes, Societatea Max Planck si Wellcome Trust, lansată în 2012. A devenit membru al Academiei Naţionale de Ştiinţe în 1992.
Thomas C. Südhof (născut 22 decembrie 1955 în Göttingen, Germania ) este un biochimist binecunoscut pentru studiile sale de transmisie sinaptică. Din 1986, cercetarea sa a elucidat multe funcții presinaptice care mediază proteinele majore. Activitatea lui Sudhof a pus bazele pentru înţelegerea actuală ştiinţifică a activităţii neurotransmiţătorilor mediaţi de vezicule, iar activitatea sa continuă să se concentreze pe specificul synaptogenezei și întreținerea sinaptică.
Lasă un răspuns