Unui avion civil cu pasageri în care se găsea vicepreședintele Rusiei, Dimitri Rogozin, i s-a interzis intrarea în spațiul aerian românesc. Printr-o decizie a Uniunii Europene, Rogozin are interdicție să intre în spațiul UE. Acesta urma să ajungă, împreună cu alți oficiali ruși, la o festivitate din Tiraspol, zona din Republica Moldova autodeclarată autonomă și aflată sub protecția militară a Rusiei. Acesta are interdicție de survol și în SUA, Canada, Australia, Norvegia și Elveția.
Avionul s-a întors din drum la granița cu România și a aterizat la Minsk, Belarus. Ministerul rus de externe a reacționat dur, solicitând autorităților române o anchetă urgentă în cazul acestui incident.
La protestul oficialilor ruși s-a alăturat și președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, care acuză autoritățile române că au acționat astfel pentru a câștiga bunăvoința SUA.
Acest caz are un precedent când, în 2014, Romania a mai închis spațiul aerian pentru avionul lui Rogozin. „La cererea SUA, România și-a închis spațiul aerian pentru avionul meu. Ucraina nu-mi permite din nou să o traversez. Data viitoare voi veni la bordul unui TU-160”, scria pe atunci Rogozin pe Twitter.
Deci, România a acționat în deplină concordanță cu deciziile la nivel internațional. Atunci, cum se face că Polonia, Slovacia și Ungaria au permis accesul lui Rogozin în propriul spațiu aerian? În mod normal, aceste decizii se iau și în funcție de recomandările NATO pentru fiecare situație specifică în parte. Să fi fost NATO de acord cu survolul acestor țări, mergând pe ideea că Rogozin va fi oprit exact la granița cu România?
La fel de interesant este lipsa de reacție a oficialilor UE în cazul acestui incident, și a reacțiilor dure ale autorităților ruse față de o țară membră a Uniunii Europene.
Rusia amenință cu sancțiuni grele România, cu interdicția totală a avioanelor românești în spațiul rusesc. România nu replică la aceste amenințări, dar își întărește capacitatea de apărare prin cumpărarea sistemului american de rachete Patriot și a altor echipamente militare americane, justificând aceste achiziții prin creșterea riscului unui conflict militar.
Există, oare, vreun câștigător din acest conflict diplomatic? Cu siguranță, nu România.
Nicolae Sfetcu
E stilul nostru clasic de politică externă, să nu facem zgomot și să nu reacționăm că poate așa vom fi lăsați în pace. ”Capul plecat, sabia nu-l taie.”
Cornel Dănilă
Dacă am avea un MAE responsabil, a doua zi după declarația rusului, moșulică Meleșcanu trebuia să se consulte cu președintele și s-o taie la Bruxelles să ceară explicații pentru survolul acceptat de țările respective și prin vocea oficialilor UE să protesteze și la prostia rusnacului interzis. El se duce însă la nu știu ce întîlnire a coaliției.