Noi geografii determinate de energiile regenerabile

Energiile regenerabile vor configura noi zone geografice de conexiuni și dependențe între țări și regiuni. În termeni largi, ponderea dependenței de energie se va muta de la piețele globale la rețelele regionale. Țările care importă astăzi petrol din cealaltă parte a lumii vor căuta să dezvolte surse regenerabile acasă și să-și integreze rețelele cu cele ale țărilor vecine.

Tranziția la energia regenerabilă va pune electricitatea în centrul atenției. Spre deosebire de petrol și gaze naturale lichefiate (GNL), care sunt comercializate la nivel global, electricitatea este în prezent o marfă comercializată la nivel regional. Cu tehnologia actuală, se pierde multă energie electrică atunci când este transportată pe distanțe lungi. Piețele de energie globală sunt, prin urmare, probabil să devină mai regionale. Cu toate acestea, inovațiile în domeniul transmisiei de ultra-înaltă tensiune care reduc la minimum pierderile ar putea contribui la îmbunătățirea comerțului cu energie electrică pe distanțe mai lungi.

Comerțul cu combustibili fosili reprezintă în prezent aproape 15% din totalul comerțului de mărfuri. (98) Dacă se tranzacționează mai puțin combustibili fosili, comerțul legat de energie care persistă se va regăsi mai mult în tehnologii de energie regenerabilă și electricitate, mai degrabă decât combustibilii. Excepțiile de la aceasta pot include combustibili precum hidrogenul (generat atât din surse regenerabile, cât și din energie convențională), combustibili sintetici și biomasăa (a se vedea caseta 1).

Spre deosebire de comerțul cu combustibili fosili, comerțul cu tehnologii de energie regenerabilă ar fi modelat de avantaje comparative „normale” și nu „naturale”. O țară are un avantaj comparativ natural atunci când are resurse naturale (cum ar fi zăcămintele petroliere) care sunt necesare pentru extragerea sau producerea unui produs. Deoarece sursele regenerabile sunt mult mai puțin concentrate geografic, o țară se va specializa în acele aspecte ale comerțului cu energie regenerabilă în care are un avantaj comparativ pe baza unor factori precum tehnologie, preț relativ și costul transportului.

Pe măsură ce rutele comerciale cu energie se redesenează, harta geopolitică va lua noi forme. Într-o lume în care energie poate fi produsă în majoritatea locațiilor, un singur hegemon va fi mai puțin capabil să exercite influență controlând marea liberă sau punctele de sufocare strategice, cum ar fi strâmtoarea Hormuz sau Malacca. Prin urmare, unele rute comerciale maritime vor deveni relativ mai puțin importante.

Controlul asupra infrastructurii rețelei va deveni vital pentru securitatea națională și pentru proiectarea influenței și puterii globale. Infrastructura rețelei include active fizice, cum ar fi liniile electrice și instalațiile de stocare, precum și interconexiuni virtuale care se vor multiplica pe măsură ce sectorul se va digitaliza. Conectivitatea și rețelele unei țări pot completa puterea sa terestră, maritimă și aeriană. (99)

CASETA 1. CUM CREAZĂ ENERGIILE GENERABILE NOI MODELE COMERCIALETranziția la energia regenerabilă va crea noi modele comerciale. În timp ce comerțul cu combustibili fosili va scădea, comerțul în cel puțin alte trei domenii va crește:

1. Comerțul cu bunuri și tehnologii legate de energie regenerabilă. Acestea includ o gamă largă de bunuri și tehnologii, de la panouri solare fotovoltaice la contoare inteligente și baterii, precum și componente și părți ale acestora (de exemplu, palete pentru turbine eoliene sau roți hidraulice pentru hidroenergie) și servicii conexe (de exemplu, inginerie și servicii de instalare).

2. Comerțul cu energie electrică va crește, deoarece interconexiunile suplimentare fac rețelele mai stabile și mai rezistente. Energiile regenerabile variabile, cum ar fi energia solară și eoliană, necesită sisteme de energie flexibile și interconectate care pot echilibra cererea și oferta în timp real. Interconexiunile electrice pot fi realizate între țările vecine, la scară regională și, eventual, chiar intercontinental.

3. Comerțul cu combustibili din surse regenerabile poate crește, de asemenea, semnificativ. (100) Un exemplu este hidrogenul format prin electroliză în regiunile care dețin o sursă abundentă de energie regenerabilă, cum ar fi Patagonia sau deșertul australian. Pe lângă hidrogen, o serie de combustibili sintetici pot fi generați și din energie electrică regenerabilă, inclusiv amoniac, metan și metanol. Astfel de combustibili permit stocarea sezonieră a energiei electrice din surse regenerabile (ceea ce doar hidrocentralele au putut să o facă până în prezent) și folosesc infrastructura existentă (cum ar fi conductele de gaze naturale). Ele au, de asemenea, potențialul de a reduce emisiile în sectoare greu de electrificat, cum ar fi aviația și unele procese industriale. (101)

Deși există potențialul de creștere a comerțului, numărul de dispute comerciale legate de tehnologiile regenerabile a crescut în ultimii ani. Comerțul cu bunuri de energie regenerabilă poate fi împiedicat de tarife, subvenții discriminatorii și standarde tehnice contradictorii. Membrii OMC au început negocierile pentru a deschide în continuare comerțul cu bunuri și servicii de mediu. În viitor, va trebui să se ia în considerare problemele de guvernanță, în special standardele și regulile, pentru a asigura condiții echitabile în comerțul cu energie regenerabilă.

Cu proiecte în aproape 80 de țări, Noul drum al mătăsii (Belt and Road Initiative, BRI) al Chinei este un plan strategic global. Sprijinit de peste un trilion de dolari SUA de finanțare dedicată de-a lungul vieții sale, este unul dintre cele mai ambițioase programe de dezvoltare a infrastructurii din lume. BRI își propune să creeze o rețea de porturi, căi ferate, drumuri, conducte și parcuri industriale care vor lega China de orașe atât de îndepărtate cum ar fi Bangkok și Rotterdam. Nu mai puțin îndrăzneață este ambiția State Grid, cea mai mare companie de stat din China, de a crea o superrețea globală numită „Global Energy Interconnection” (GEI) care va lega fiecare continent cu cabluri de transmisie submarine pentru a alimenta lumea cu electricitate verde. (102)

BRI și GEI au obiective strategice. China speră să-și reducă dependența de importurile de energie și de mărfuri care trec prin puncte de sufocare precum strâmtoarea Malacca și Marea Chinei de Sud. Diplomația infrastructurală a Chinei ar putea fi la fel de importantă pentru geopolitica secolului 21 așa cum protecția căilor maritime a fost pentru hegemonia Statelor Unite în secolul al XX-lea. Deși BRI a fost îmbrățișată de multe țări, a provocat, de asemenea, neliniște în unele țări cu privire la influența tot mai mare a Chinei. (103) Alte preocupări care au fost exprimate se referă la îndatorare, transparență, rolul proeminent al contractanților chinezi și sustenabilitatea ecologică a acestor proiecte. (104)

În ultimii ani, alte țări mari și-au promovat propriile planuri de infrastructură. Japonia, Statele Unite și India și-au avansat strategiile „Indo-Pacific liber și deschis” (105), în baza cărora SUA vor investi 113,5 milioane de dolari SUA în proiecte de infrastructură și conectivitate. Țările Asociației Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) au dezvoltat o strategie numită „Conectivitate 2025”, (106), în timp ce UE a dezvăluit recent o „Strategie privind conectarea Europei și Asiei” (107).

Având în vedere amploarea și ambiția acestor evoluții, legăturile de infrastructură și internetul pot deveni noi câmpuri de luptă pentru influență și control între puterile concurente. Ele pot servi, de asemenea, ca un lipici geopolitic, apropiind națiunile și cetățenii lor, în noi interdependențe. Pentru a apărea și a rezista, o comunitate în rețea are nevoie de un grad ridicat de încredere; dar, odată stabilite, interconexiunile fizice și umane pot deveni conducte pentru cooperare și coexistență, precum și stabilitate și prosperitate.

Referințe

98 Această cotă include comerțul cu produse miniere. WTO, World Trade Statistical Review, World Trade Organization, 2018, p. 11.
99 Comisia Europeană definește „conectivitate” după cum urmează: „Conectivitatea este în esență despre rețele. Acestea pot fi sub formă de legături de transport: pe calea aerului, pe uscat sau pe mare. Conectivitatea poate fi rețele digitale: mobile sau fixe, de la cabluri la sateliți, de la coloana vertebrală a internetului până la ultima milă. Conectivitatea include, de asemenea, rețele și fluxuri de energie: de la gaz, inclusiv gaz natural lichefiat (GNL) la rețelele de electricitate, de la surse regenerabile la eficiența energetică. În cele din urmă, conectivitatea are o dimensiune umană foarte evidentă: de la cooperare în educație, cercetare și inovare la călătorii și turism.” European Commission, Explaining the European Union’s approach to connecting Europe and Asia, Fact Sheet, European Commission, September 2018.
100 În general, acești combustibili verzi sunt adesea denumiți „power-to-X”, unde „X” reprezintă orice combustibil sau materie primă din energie regenerabilă prin electroliză..
101 Consiliul Mondial al Energiei din Germania estimează că o piață globală matură pentru combustibili sintetici poate furniza între 10.000 și 20.000 TWh pe an până în 2050. Aceasta corespunde cu aproximativ jumătate din cererea globală de țiței actuală.. Frontier Economics, International aspects of a power-to-X roadmap, World Energy Council Germany, October 2018.
102 Pentru mai multe informații, consultați site-ul web al lui Global Energy Interconnection Development and Cooperation Organization (GEIDCO), at: www.geidco.org/html/qqnycoen/index.html.
103 Andrew Small. “The Backlash to Belt and Road,” Foreign Affairs, Feb. 16, 2018.
104 Hillman, J., China’s Belt and Road Initiative: Five Years Later, Statement before the US-China Economic and Security Review Commission, US Senate, January 25, 2018; Hurley, J., S. Morris, G. Portelance, “Examining the Debt Implications of the Belt and Road Initiative from a Policy Perspective”, CGD Policy Paper, Center for Global Development; “China’s Belt and Road Initiative is falling short”, Financial Times, 29 July 2018.
105 US Department of State, “Advancing a Free and Open Indo-Pacific”, press release, 30 July 2018.
106 ASEAN, Master Plan on ASEAN Connectivity 2025, Association of Southeast Asian Nations, August 2016.
107 EU, Joint Communication: Connecting Europe and Asia – building blocks for an EU Strategy, European Union External Action, 19 September 2018.