Camerele web includ de obicei un obiectiv (dreapta), un senzor de imagine (stânga), şi circuite de suport.
Camerele web includ de obicei un obiectiv, un senzor de imagine, şi circuitele electronice aferente. Pot include, de asemenea, un microfon pentru sunet. Sunt disponibile diverse lentile, cele mai folosite fiind lentilele de plastic care pot fi înşurubate şi în interior şi în exteriorul camerei pentru focalizare. Lentilele de focalizare fixe, care nu pot fi ajustate, sunt de asemenea disponibile. Întrucât profunzimea unui sistem video este mai bună pentru formate de imagine mici, şi pentru lentile cu o valoare f mare (apertură mică), sistemele utilizate în camerele web au o adâncime suficient de mare a câmpului astfel încât utilizarea unui obiectiv cu focalizare fixă să nu influenţeze claritatea imaginii într-o mare măsură.
Senzorii de imagine pot fi CMOS sau CCD, cei dintâi fiind dominanţi pentru camere ieftine, dar camerele CCD nu depăşesc neapărat cu mult camerele CMOS în ceea ce priveşte preţul. Cele mai multe camere web comerciale sunt capabile să furnizeze video de rezolutie VGA la o viteză de derulare a imaginilor de 30 cadre pe secundă. Multe dispozitive noi pot produce filme în format multi-megapixeli, şi există câteva care pot rula la rate frecvenţe mari ale cadrelor, precum PlayStation Eye, care pot produce filme 320×240 la 120 de cadre pe secundă.
Electronica de suport citeşte imaginea de la senzor şi o transmite la computerul gazdă. Camera din imagine, de exemplu, foloseşte un SN9C101 Sonix pentru a transmite imaginea prin USB. De obicei, fiecare cadru este transmis necomprimat în RGB sau YUV, sau comprimat ca JPEG. Unele aparate de fotografiat, cum ar fi camerele de la telefoanele mobile, utilizează un senzor CMOS cu electronică de suport “pe placă”, adică senzorul şi electronica de suport sunt construite pe un singur cip de siliciu pentru a economisi spaţiul şi costurile de fabricaţie. Cele mai multe camere web sunt dotate cu microfoane incorporate pentru a uşura apelurile video şi videoconferinele.
Specificaţia clasei de dispozitive video USB (UVC) permite interconectarea camerelor web la calculatoare fără a fi nevoie de drivere proprietare de dispozitiv. Microsoft Windows XP SP2, Linux şi Mac OS X (din octombrie 2005) au suport UVC implicit şi nu necesită drivere suplimentare de dispozitiv, deşi acestea sunt de multe ori instalate pentru a adăuga caracteristici suplimentare.
Materials translated and adapted by Nicolae Sfetcu from the Wikipedia under the GNU Free Documentation License.
Lasă un răspuns