Dacă Rusia a invadat Georgia în 2008 exact în perioada desfăşurării Jocurilor Olimpice de Vară de la Beijing, invocând apărarea drepturilor regiunilor separatiste Osetia de Sud şi Abhazia, de data aceasta a avut răbdare cel puţin să se termine Jocurile Olimpice de Iarnă. Pe de o parte şi pentru că evenimentele au evoluat independent de voinţa Rusiei, dar poate şi pentru că Rusia a fost gazda actualei Olimpiade.
Parlamentul rus şi-a dat acordul pentru încălcarea, de către Vladimir Putin, a suveranităţii Ucrainei şi a legislaţiei internaţionale în domeniu. Motivul a fost apărarea drepturilor Rusiei şi a cetăţenilor ruşi.
Ajutaţi de ucrainienii pro-Rusia, trupele ruseşti deja pregătite pentru acţiune au ocupat în câteva ore Crimea. Submarinele ruseşti au luat poziţie în apropiere de Sevastopol.
Pe lângă frontul armat, Rusia atacă Ucraina şi economic, solicitând să i se înapoieze o datore de 2 miliarde dolari din importul de gaz.
Barack Obama a reacţionat printr-un discurs fără prea multe efecte reale. ONU cheamă părţile implicate la discuţii, dar se pare că nimeni nu are timp de aşa ceva. Uniunea Europeană încă nu ştie cât de tare trebuie să se împotrivească acestei agresiuni armate – tot în discursuri.
Între timp, Putin ameninţă cu ruperea relaţiilor diplomatice dacă nu este lăsat să apere ruşii din Ucraina, dincolo de graniţele Crimeei.
Ucraina s-a împărţit în două. Doar că ambele regiuni vor pierde în acest război. Întrebarea e, ruperea Ucraine în două va fi făcută în pace, sau după un război civil? Dar întrebarea cea mai dură e, se va rupe Ucraina? Dacă da, Europa va avea o mare problemă. Ucraina va deveni un exemplu.
Crimeea a aparţinut Rusiei până în 1954, când Nikita Khrushchev, fostul preşedinte al URSS, a inclus-o în Ucraina, care pe vreama aia era un fel de judeţ al URSS.
Când o veni şi rândul Transnistriei?
Pentru cine a uitat, luându-se cu disputele politice autohtone, toate astea se întâmplă chiar la graniţele României.
.
Lasă un răspuns