Realismul în artă (2)

Figura 4.33 | Trei femei în biserică. Artist: Wilhelm Leibl. Autor: The Yorck Project/Wikimedia Commons. Licență: Domeniu Public

În Germania, influența realismului lui Courbet, împreună cu studiul portretelor realizate de maeștrii vechi (pictori europeni de renume, cca. 1200-1800), apare într-un studiu realizat de Wilhelm Leibl (1844-1900, Germania) intitulat Trei femei în biserică. (Figura 4.33) În această pictură, detaliile femeilor individuale sunt remarcabile, conturând costumele lor rustice, personajele lor puternic individuale, mâinile lor mari și obosite de muncă și alte trăsături fizice. Leibl le-a redat pe aceste țărănci cu o atenție realistă asupra efectelor vieții lor grele la diferitele lor vârste, transmițând în același timp un mare sentiment de respect pentru tradițiile lor familiale și de credință. El a căutat să contracareze moștenirea istoriei și a mitului german glorificat cu perspective neclintite asupra oamenilor obișnuiți pe care îi cunoștea.

Figura 4.34 | Locuitorii din Cliff. Artist: George Bellows. Credit: Los Angeles County Fund/Wikimedia Commons. Licență: Domeniu Public

Componentele stilistice și ideile din spatele realismului au fost folosite și de artiștii americani, în special în primele decenii ale secolului al XX-lea, când centrele urbane aglomerate au favorizat condiții de viață dure pentru cetățenii săraci ai clasei muncitoare. Un grup important în cadrul acestei mișcări stilistice, cunoscut sub numele de Școala Ashcan, a inclus pictori precum George Bellows (1882-1925, SUA), a cărui lucrare „Locuitorii din Cliff” prezintă aglomerația și haosul dintr-un cartier din Lower East Side, New York, într-o zi fierbinte de vară. (Figura 4.34)

Acești artiști comentau adesea efectele nedorite resimțite de imigranții nou-veniți și de săracii din mediul rural, care fuseseră atrași în zone metropolitane mari în speranța unei prosperități și a unui stil de viață mai bun, mai ales că mulți au rămas pe treptele inferioare ale societății industrializate și orientate spre comerț. Din nou, definiția generală a formei poate fi văzută ca fiind naturalistă, dar eforturile sale pentru realism l-au condus pe Bellows la o abordare destul de picturală, pensulată, care nu are detalii definitiv naturaliste în întreaga sa lucrare. O altă observație anume trebuie subliniată cu privire la ideea de realism în artă. Este o idee greșită să credem că lucrările fotografice sunt în mod inerent sau neapărat mai realiste decât orice altă lucrare, deoarece surprind o anumită realitate. Artistul care folosește fotografia are tot atâtea oportunități de alegere ca și cineva care lucrează în orice alt mediu și poate face alegeri care modifică acea realitate sau aspectul acesteia. Fotograful selectează subiectul și apoi poate alege punctul de vedere, iluminarea, câmpul compozițional, o varietate de procese și materiale fotografice și timpul de expunere. Procesul de developare și imprimare oferă opțiuni suplimentare pentru manipularea imaginilor și, uneori, se fac modificări după finalizarea procesului de imprimare. Nu există neapărat mai mult „adevăr” sau „realism” într-o fotografie decât în orice alt tip de artă.

Figura 4.35 | Lumina lunii: Iazul. Artist: Edward Steichen. Credit: American Photography—MoMA/Wikimedia Commons. Licență: Domeniu Public

De exemplu, în lucrările unor fotografi precum Edward Steichen (1879-1973, Luxemburg, a locuit în SUA) și Lucas Samaras (n. 1936, Grecia, locuiește în SUA) observăm că artiștii au manipulat fotografiile pentru a le altera aspectul. Steichen a folosit straturi de bicromat de gumă pentru a adăuga culoare și pentru a crea o senzație de atmosferă cețoasă pentru un peisaj nocturn misterios. (Figura 4.35) Samaras, pe de altă parte, a creat un tip de fotografie pe care l-a numit Foto-Transformare, folosindu-și degetele și un stylus pentru a mișca și a întinde vopselele unei imprimpri Polaroid cât timp acestea erau încă umede. (Foto-Transformare, Lucas Samaras: https://www.metmuseum.org/art/collection/search/265049) Lăsând mâna proeminentă neatinsă, Samaras a modificat relațiile spațiale din fotografia sa prin estomparea imaginilor din jur, inclusiv a propriei fețe, care a devenit destul de indistinctă în acest proces. Etapele creării fotografiilor oferă nenumărate oportunități pentru modificarea imaginilor față de aspectul lor „natural”, păstrând adesea în același timp sentimentul de „autenticitate” al fotografiei în sine.

Sursa: Sachant, Pamela; Blood, Peggy; LeMieux, Jeffery; and Tekippe, Rita, „Introduction to Art: Design, Context, and Meaning” (2016). Fine Arts Open Textbooks. 3. https://oer.galileo.usg.edu/arts-textbooks/3, licența CC BY-SA 4.0. Traducere și adaptare Nicolae Sfetcu

Crăciunul – Obiceiuri și tradiții

Descoperă magia Crăciunului prin tradiții și obiceiuri fascinante din întreaga lume!

Nu a fost votat 13.74 lei Selectează opțiunile Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.

Ghidul autorului de cărţi electronice

Descoperă cum să devii autor de succes în era digitală!

Nu a fost votat 22.92 lei Selectează opțiunile Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.

Aventurile lui Pinocchio – O poveste pentru oameni mari

Descoperă o poveste clasică reinterpretată cu profunzime și semnificații moderne!

Nu a fost votat 0.00 lei – 14.88 leiInterval de prețuri: 0.00 lei până la 14.88 lei Selectează opțiunile Acest produs are mai multe variații. Opțiunile pot fi alese în pagina produsului.