Iconografia este adesea mai specifică și mai definitivă, cu referire concretă la experiențele lumii și, dincolo de aceasta, la o anumită formă de narațiune pentru grupul implicat.
Din nou, analiza formei picturale necesită examinarea contextului în care a fost creată opera de artă. Putem și trebuie să ne uităm la narațiunea de bază, dar, așa cum vom discuta în următoarele capitole, expresiile picturale evoluează atât independent de sursele narative, cât și ca răspuns la schimbările narative și artistice.
De exemplu, creștinii (mai precis acea ramură cunoscută acum sub numele de romano-catolici) au dezbătut „adevărata natură” a Fecioarei Maria, Mama lui Isus Hristos.
Printre punctele de dezbatere a fost dacă Maria era trupească în Rai cu Fiul ei sau dacă a trebuit să aștepte până la sfârșitul timpului când întreaga omenire va experimenta învierea trupească, adică în timpul celei de-a Doua Veniri și a Judecății de Apoi, când toată lumea ar avea întreaga viață de fapte evaluată pentru a afla dacă va petrece veșnicia în Rai sau Iad. Aceste idei creștine sunt printre cele care au generat o mare cantitate de artă de-a lungul timpului.
Figura 5.16 | Portalul de vest al Catedralei Notre-Dame.
Pentru a ilustra, putem privi diferențele dintre două lucrări despre Maria și locul și rolul ei în Rai care au apărut în sculptura în relief din biserică în timpul secolelor al XII-lea și al XIII-lea.Aceste idei diferite s-au concentrat asupra ridicării implicite a Mariei la un statut divin sau asupra faptului că ea nu este văzută ca fiind divină, caz în care, credincioșii trebuiau să păstreze o viziune despre ea ca fiind într-un statut mai subordonat sau secundar. Întrebările au inclus considerarea Mariei drept „Regina Cerului”, care ar putea conduce alături de fiul ei. La Catedrala Senlis (1153-1181) din Franța, ea a fost înfățișată aparent ca o co-conducătoare cu Hristos, dar discuțiile teologice care au urmat au fost în discuție cu această posibilă supraînălțare. (Figura 5.16) Așadar, în timp ce interpretările Mariei ca regina cerească au continuat să aibă popularitate, ei au arătat clar că ea a fost considerată ca fiind acolo doar la porunca și voia lui Hristos. Acest lucru poate fi văzut la Catedrala Chartres din Franța, unde își înclină capul în fața lui Isus. (Portalul de Nord al Catedralei Notre-Dame: https://www.bluffton.edu/~sullivanm/ chartresnorth/cportal.html)
Ceea ce vedem aici, din nou, este că analiza noastră completă a operelor de artă pe care le întâlnim necesită o abordare complexă care să includă o varietate de indicii vizuale și o gamă largă de cercetări privind detaliile contextuale ale creării și utilizării acesteia. Spre deosebire de afirmația de lungă durată conform căreia „frumusețea este în ochiul privitorului”, interpretarea adecvată în conformitate cu simbolismul și/sau iconografia dorită trebuie să ia în considerare societatea, cultura și circumstanțele conexe pentru a reflecta cu exactitate sensul dorit sau originalul pentru spectatori. Vom explora aceste idei mai în detaliu în următoarele capitole.
Sursa: Sachant, Pamela; Blood, Peggy; LeMieux, Jeffery; and Tekippe, Rita, „Introduction to Art: Design, Context, and Meaning” (2016). Fine Arts Open Textbooks. 3. https://oer.galileo.usg.edu/arts-textbooks/3, licența CC BY-SA 4.0. Traducere și adaptare Nicolae Sfetcu
Tapetul galben
Descoperă „Tapetul Galben” – o capodoperă clasică a literaturii feministe
Povestea a trei generații de fermieri
O Călătorie prin Istoria și Viitorul Agriculturii Europene
Povestiri pentru copii – Antologie
Descoperiți lumea magică a copilăriei în o colecție captivantă de povești nemuritoare.
Lasă un răspuns