În ultima perioadă, eforturile noastre s-au concentrat mai puțin asupra creșterii cantitative a numărului de articole și mai mult asupra unui obiectiv pe care îl considerăm esențial: creșterea calității științifice a articolelor și a calității întregului proces editorial.
Această schimbare presupune mai multe componente: o selecție editorială mai atentă, consolidarea evaluării inter pares, standardizarea metadatelor, identificarea persistentă a publicațiilor prin DOI, adoptarea unei infrastructuri editoriale profesionale prin Open Journal Systems – OJS –, îmbunătățirea vizibilității și interoperabilității revistelor și, nu în ultimul rând, facilitarea accesului liber la rezultatele cercetării.
Patru reviste, domenii diferite, aceleași standarde editoriale
Cele patru reviste au profiluri distincte.
Cunoașterea Științifică https://www.cunoasterea.ro/ este o revistă multidisciplinară, orientată spre știință, filosofia și istoria științei, epistemologie și comunicarea rezultatelor cercetării.
Intelligence Info https://www.intelligenceinfo.org/ este dedicată studiilor de intelligence, securitate, geopolitică, analiză strategică și domeniilor conexe.
IT & C https://www.internetmobile.ro/ abordează tehnologia informației, comunicațiile, inteligența artificială, Internetul și transformarea digitală.
Index Academic https://www.indexacademic.ro/ are un profil academic multidisciplinar și multilingv și este asociată, de asemenea, dezvoltării unui depozit academic destinat creșterii accesibilității și conservării lucrărilor științifice.
În ciuda acestor diferențe tematice, obiectivul nostru este ca toate cele patru publicații să funcționeze după aceleași principii fundamentale de rigoare, transparență și integritate editorială.
Prioritatea principală: calitatea articolelor
În etapa următoare nu ne propunem să publicăm neapărat mai multe articole. Ne propunem să publicăm articole mai bune.
Aceasta înseamnă, înainte de toate, o evaluare editorială inițială mai riguroasă. Simplul fapt că un manuscris este trimis unei reviste nu trebuie să conducă automat la intrarea lui în procesul de peer review și, cu atât mai puțin, la publicare.
Manuscrisul trebuie să corespundă profilului revistei, să aibă o contribuție academică identificabilă, o structură adecvată, o argumentare coerentă și surse relevante și să respecte normele privind etica și integritatea cercetării.
A doua componentă fundamentală este peer review-ul. Am adoptat evaluarea de tip double-anonymous, în care identitatea autorului nu este cunoscută evaluatorului, iar identitatea evaluatorului nu este comunicată autorului.
Dorim ca evaluarea să nu fie percepută ca o formalitate administrativă înaintea publicării, ci ca o etapă reală de îmbunătățire a articolului.
Un referat bun de evaluare poate identifica probleme metodologice, bibliografice sau conceptuale, poate solicita clarificări și poate determina autorul să își consolideze argumentația. În acest sens, evaluatorul contribuie indirect la calitatea formei finale a lucrării.
Avem nevoie de o comunitate mai largă de recenzori
Aici apare probabil cea mai dificilă problemă a perioadei următoare: atragerea unui număr suficient de recenzori competenți.
O revistă multidisciplinară nu poate funcționa cu un grup foarte restrâns de evaluatori. Diversitatea subiectelor presupune existența unei comunități mult mai largi de cercetători, cadre universitare și specialiști care să poată evalua manuscrisele exact în domeniul lor de competență.
Din acest motiv, am lansat și vom continua un apel pentru atragerea de recenzori voluntari din România și din străinătate.
Consider această componentă deosebit de importantă. Calitatea unei reviste nu este determinată numai de autorii pe care îi publică, ci și de calitatea comunității științifice care evaluează lucrările respective.
OJS și profesionalizarea fluxului editorial
Una dintre cele mai importante schimbări este implementarea platformei Open Journal Systems – OJS pentru toate cele patru reviste.
Până în prezent, o parte importantă a relației dintre autor, redacție și evaluatori s-a desfășurat prin e-mail și prin intervenții editoriale manuale.
Această perioadă de tranziție se încheie.
Începând cu 1 ianuarie 2027, autorii, redactorii și recenzorii vor lucra exclusiv prin platforma OJS.
Manuscrisul va fi depus în sistem, va fi verificat editorial, vor fi desemnați evaluatorii, vor fi transmise recomandările și versiunile revizuite, va fi luată decizia editorială, iar lucrarea acceptată va continua în fluxul de editare și publicare.
Avantajul nu este numai administrativ. OJS permite documentarea și trasabilitatea întregului proces editorial și impune o disciplină a fluxului de lucru care este mult mai greu de realizat prin corespondență dispersată prin e-mail.
Metadatele – de la informație auxiliară la infrastructură academică
O altă direcție în care am investit foarte mult în ultima perioadă este cea a metadatelor academice.
Fiecare articol trebuie să poată fi identificat corect nu numai de cititor, ci și de motoarele de căutare, agregatoarele academice, sistemele bibliometrice și bazele de date internaționale.
De aceea acordăm o atenție mult mai mare titlurilor, rezumatelor, cuvintelor-cheie, autorilor, afilierilor instituționale, referințelor bibliografice, identificatorilor ORCID, DOI-urilor, licențelor și celorlalte informații structurate.
Nu este doar o problemă tehnică. Metadatele complete și corecte contribuie atât la descoperirea unei lucrări, cât și la integrarea sa în ecosistemul cercetării.
În acest sens, direcția pe care am adoptat-o coincide cu evoluțiile actuale ale infrastructurii academice internaționale, în care metadatele sunt privite tot mai mult nu numai ca instrumente pentru descoperirea articolelor, ci și ca elemente ale transparenței și integrității științifice.
DOI, interoperabilitate și indicatori bibliometrici
Articolele publicate beneficiază de identificatori DOI, iar preocuparea noastră actuală nu mai este doar existența unui DOI, ci și calitatea informațiilor asociate acestuia.
În paralel, am început integrarea și afișarea unor indicatori bibliometrici, utilizând surse academice deschise precum Crossref și OpenAlex.
Scopul lor nu este de a transforma numărul de citări într-un criteriu absolut de valoare științifică. Indicatorii bibliometrici trebuie interpretați întotdeauna în context.
Ei pot însă oferi informații utile despre vizibilitatea revistei, evoluția citărilor și circulația articolelor în literatura academică.
Prin OJS și prin protocoale precum OAI-PMH urmărim, în același timp, o interoperabilitate mai bună cu infrastructurile academice externe.
Accesul liber la conținut
O altă schimbare pe care o consider foarte importantă privește accesul la articole.
Am decis ca toate numerele digitale ale revistelor, începând cu anul 2022, să fie disponibile gratuit, cu acces la textul integral al articolelor.
Considerăm că vizibilitatea unei reviste academice și utilitatea socială a cercetării cresc atunci când rezultatele sunt accesibile fără bariere financiare inutile.
Articolele sunt publicate în regim open access, iar politica editorială utilizează licența Creative Commons Attribution 4.0 – CC BY 4.0, autorii păstrându-și drepturile asupra lucrărilor.
Această deschidere este importantă și pentru indexare. Un articol care poate fi descoperit, citit, descărcat și citat fără restricții are șanse mai mari să intre efectiv în circuitul internațional al informației științifice.
Următoarea etapă
Toate aceste modificări – OJS, peer review-ul consolidat, metadatele extinse, DOI, ORCID, interoperabilitatea, indicatorii bibliometrici și accesul deschis – nu reprezintă obiective independente.
Ele fac parte dintr-un singur proiect: transformarea celor patru reviste într-un ecosistem editorial academic coerent și sustenabil.
Tehnologia ne poate ajuta foarte mult, dar nu poate înlocui comunitatea științifică.
Putem instala OJS. Putem automatiza metadatele. Putem atribui DOI-uri și putem calcula indicatori. Dar calitatea științifică propriu-zisă depinde în continuare de oameni: de autorii care realizează cercetări serioase, de recenzorii care acceptă să își ofere timpul și expertiza și de editorii care își asumă responsabilitatea deciziilor de publicare.
De aceea, aș dori să închei această scurtă prezentare și cu o invitație adresată comunității academice.
Cercetătorii și cadrele universitare care doresc să contribuie ca autori sunt bineveniți să trimită lucrări originale și riguros documentate. Dar avem nevoie, poate chiar mai mult, de colegi dispuși să contribuie ca recenzori.
Dacă reușim să construim în jurul acestor reviste o comunitate suficient de largă de autori, evaluatori și editori, infrastructura tehnică pe care am dezvoltat-o în ultima perioadă își va atinge adevăratul scop.
Nu urmărim doar ca revistele să fie mai vizibile sau să acumuleze mai multe citări. Obiectivul fundamental rămâne mai simplu și, în același timp, mai dificil:
să publicăm cercetări mai bune, evaluate mai riguros, descrise mai corect și accesibile unui public cât mai larg.
Descoperă mai multe la MultiMedia
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Lasă un răspuns