Legea salarizării, blocată de lipsa unui acord politic. România riscă 770 de milioane de euro din PNRR

Negocierile mediate de președintele României, Nicușor Dan, pentru adoptarea noii Legi a salarizării unitare s-au încheiat fără un acord între principalele partide politice, cu numai câteva zile înainte de termenul-limită pentru îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență. În lipsa adoptării și promulgării legii până la sfârșitul lunii august, România riscă să nu mai poată încasa aproximativ 770 de milioane de euro aferente acestui jalon PNRR.

Președintele Nicușor Dan a purtat marți, 25 august, o nouă rundă de discuții, în format online, cu liderii PSD, PNL, USR și UDMR. Întâlnirea, care a durat aproximativ două ore, nu a dus însă la compromisul politic necesar pentru trimiterea rapidă a proiectului în Parlament. După discuții, ministerele Finanțelor, Muncii, Educației și Sănătății urmau să mai încerce găsirea unei formule tehnice acceptabile pentru toate părțile.

Blocajul este cu atât mai important cu cât noua Lege a salarizării reprezintă unul dintre ultimele jaloane majore asumate de România prin PNRR. Conform cadrului european al Mecanismului de Redresare și Reziliență, jaloanele și țintele trebuie îndeplinite cel târziu la 31 august 2026, iar plata tranșelor este condiționată de evaluarea Comisiei Europene privind îndeplinirea satisfăcătoare a acestora.

Aproximativ 770 de milioane de euro sunt în joc

Miza financiară asociată Legii salarizării este estimată la aproximativ 770 de milioane de euro. Dacă România nu adoptă actul normativ în termenul convenit, Comisia Europeană ar putea considera jalonul neîndeplinit, ceea ce ar pune în pericol plata sumei corespunzătoare. Aceasta nu înseamnă pierderea întregului PNRR al României, ci afectarea finanțării legate de reforma nefinalizată, în funcție de evaluarea și procedurile aplicate de Comisia Europeană.

Legea salarizării unitare urmărește reorganizarea sistemului de remunerare a celor peste un milion de angajați din sectorul public, reducerea diferențelor nejustificate dintre categorii profesionale și introducerea unui sistem mai coerent de salarii, sporuri și coeficienți. Proiectul are însă un impact bugetar foarte mare și a generat dispute privind în special salarizarea din Educație și Sănătate, precum și dimensiunea anvelopei financiare pe care bugetul de stat o poate suporta.

În ultimele săptămâni, președintele Nicușor Dan a organizat mai multe runde de consultări la Palatul Cotroceni în încercarea de a obține un consens. La 20 august, liderilor principalelor partide le-a fost prezentată o nouă versiune a proiectului, însă nici aceasta nu a reușit să elimine diferențele dintre formațiunile politice.

Timpul pentru adoptarea legii este aproape epuizat

Problema nu este numai ajungerea la un acord politic. Chiar dacă partidele ar conveni în ultimul moment asupra proiectului, legea trebuie adoptată de Parlament, trebuie să treacă de intervalele procedurale în care poate fi contestată la Curtea Constituțională și trebuie ulterior promulgată de președintele României.

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, avertizase deja că intervalul rămas pentru parcurgerea tuturor acestor proceduri este extrem de scurt. La rândul său, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, susținea anterior că adoptarea legii până la sfârșitul lunii august era încă posibilă, cu condiția existenței unui acord politic rapid.

Situația riscă astfel să transforme Legea salarizării dintr-o reformă administrativă într-o problemă cu consecințe financiare directe pentru România. În cazul în care jalonul nu va fi îndeplinit până la 31 august 2026, autoritățile române vor trebui să discute cu Comisia Europeană consecințele asupra plăților PNRR și posibilitatea limitării pierderilor financiare.

Eșecul negocierilor ar avea și o importantă dimensiune politică. După numeroase runde de consultări și modificări succesive ale proiectului, incapacitatea partidelor de a ajunge la o formulă comună ar putea conduce la pierderea unei sume europene considerabile într-un moment în care România se confruntă cu presiuni bugetare și cu necesitatea reducerii deficitului.

Următoarele zile, până la 31 august, devin astfel decisive: fie partidele reușesc să ajungă la un compromis și să accelereze procedura parlamentară, fie România va intra în procedura europeană de evaluare cu unul dintre cele mai importante jaloane PNRR neîndeplinit.