Selecția adversă și alte aspecte ale asimetriei informaționale

Selecția adversă

Lucrarea clasică despre selecția adversă este „Piața lămâilor”  de George Akerlof, publicată în 1970, care a adus problemele informaționale în prim-planul teoriei economice. Se discută aici despre două soluții principale la această problemă, semnalizarea și screening.

Semnalizare (Signaling)

Michael Spence a propus inițial ideea de semnalizare. El a considerat că într-o situație cu asimetrie informațională este posibil ca oamenii să semnalizeze tipul lor, transfend într-un mod credibil informații către cealaltă parte și rezolvând astfel asimetria.

Această idee a fost studiat inițial în contextul potrivirilor pe piața muncii. O firmă este interesată de angajarea unei persoane care are „capacități de învățare.” Desigur, toți candidații vor pretinde că au „capacități de învățare”, dar numai ei știu dacă au în realitate. Aceasta este o asimetrie informațională. Capacitatea de învățare este maleabilă și depinde de mulți factori, inclusiv de felul de trai, exerciții și bani.

Spence consideră, de exemplu, că mersul la facultate poate funcționa ca un semnal credibil pentru capacitatea de a învăța. Presupunând că oamenii care au capacitatea de învățare pot merge la facultate mai ușor decât persoanele care nu au această capacitate, atunci prin terminarea facultății oamenii cu capacitatea de învățare semnalează această abilitate potențialilor angajatori. Nu contează cât de mult sau cât de puțin au învățat în facultate sau ce au studiat, terminarea funcționează ca un semnal al capacității lor de învățare. Dar terminarea facultății poate pur și simplu să funcționeze ca un semnal al capacității lor de a plăti pentru facultate, dorința indivizilor de a adera la punctele de vedere ortodoxe, sau poate semnala dorința de a se conforma autorității.

Investigare (Screening)

Joseph E. Stiglitz este pionier în teoria screening-ului. În acest fel, partea mai puțin informată poate determina cealaltă parte să dezvăluie informațiile sale. Astfel, poate oferi un meniu de opțiuni în așa fel încât alegerea celui mai informat depinde de informațiile sale private.

Exemple de situații în care vânzătorul are de obicei o mai bună informare decât cumpărătorul sunt numeroase, dar includ și agenții de vânzări de mașini la mâna a doua, brokerii de credit ipotecar și inițiatorii de împrumut, agenții de bursă și agenții imobiliari.

Exemple de situații în care cumpărătorul are de obicei o mai bună informare decât vânzătorul includ vânzări de imobiliare în conformitate cu un testament, asigurarea de viață, sau vânzarea de piese de artă vechi fără o evaluare profesională prealabilă a valorii lor. Această situație a fost descrisă pentru prima dată de Kenneth J. Arrow într-un articol de îngrijire a sănătății în 1963.

George Akerlof în Piața lămâilor observă că, într-o astfel de piață, valoarea medie a mărfii tinde să scadă, chiar și pentru produsele aflate într-o perfect de bună calitate. Din cauza asimetriei informațiilor, vânzătorii fără scrupule pot „păcăli” cu anumite produse (cum ar fi produsele copiate, de exemplu ceasuri) și frauda astfel cumpărătorul. Ca urmare, mulți oameni nu sunt dispuși să riște cumpărând obiecte furate sau care nu sunt originale și vor evita anumite tipuri de achiziții, sau nu vor cheltui la fel de mult pentru un anumit produs. Este chiar posibil ca piața să scadă până la punctul de inexistență.

Aplicareaa asimetriei de informații în domeniul cercetării

Pe baza contribuțiilor seminale ale lui Akerlof, Spence, și Stiglitz, efectele pervazive de asimetrie a informației de pe piețe au fost documentate și studiate în numeroase contexte. În special, o parte substanțială a cercetării în domeniul contabilității poate fi încadrată în termeni de asimetrie a informației, din moment ce contabilitatea implică transmiterea informațiilor unei întreprinderi de la cei care o au la cei care au nevoie de ea pentru luarea deciziilor. De asemenea, economiștii financiari aplică asimetria informațională în studiile participanților pe piața financiară cu informați diferențiate (insideri, analiști de stoc, investitori, etc.). Asimetria informațională s-a dovedit, de asemenea, utilă în economia comportamentală.

Surse de asimetrie informațională

Asimetria informațională poate fi creată și menținută în mai multe moduri. În primul rând, presa, datorită structurii proprietarilor sau influențelor politice, poate să nu reușească să difuzeze anumite puncte de vedere sau să se angajeze în campanii de propagandă. Mai mult decât atât, un sistem educațional bazat pe taxele de școlarizare substanțiale poate genera dezechilibre de informații între săraci și bogați. Dezechilibrele pot fi, de asemenea, accentuate prin anumite măsuri organizatorice și juridice, cum ar fi procedurile de clasificare a documentelor sau clauze de nedivulgare. Rețelele de informații exclusiviste, care există în întreaga lume, contribuie de asemenea la asimetrie. În cele din urmă, supravegherea în masă ajută liderii politici și industriali să adune volume mari de informații, care nu sunt în mod obișnuit accesibile restului societății.

Efectul blogurilor asupra asimetriei informaționale

Blogurile joacă un rol important în reducerea avantajelor informaționale ale persoanelor inițiate. Potrivit lui Saxton și Anker, blogurile financiare furnizează informații care reduc asimetria de informații datorită angajaților coporativi inițiați, și deci scade delictul de inițiat. Blogurile de pe site-urile financiare oferă o modalitate de comunicare de jos în sus de la investitori, analiști, jurnaliști și academicieni. Blogurile financiare împiedică oamenii aflați la putere să ascundă informațiile financiare de publicul larg. În concluziile studiului lui Saxton si Anker se constată că cu un număr mai mare de articole pe bloguri scrise de persoane fizice credibile reduce asimetria de informații. În comparație cu formele tradiționale de presă, cum ar fi ziarele și revistele, blogurile oferă o modalitate ușoară de a furniza informații publicului.

Efectul inteligenței artificiale asupra asimetriei informaționale

Tshilidzi Marwala și Evan Hurwitz au studiat influența inteligenței artificiale asupra teoriei informației asimetrice și a observat că agenții inteligenți artificiali scad gradul de asimetrie informațională și, prin urmare, piețele în cazul în care acești agenți sunt utilizați sunt mai eficiente decât în lipsa lor. Dar cu cât sunt utilizați mai mulți agenți inteligenți artificiali, cu atât scade mai mult volumul tranzacțiilor pe piață, deoarece asimetria informațională facilitează schimburile de bunuri și servicii.

Traducere din Wikipedia