Home » Articole » Articole » Artă » Literatură » Idiocraţia » 11. Idiocraţia – Telefonul

11. Idiocraţia – Telefonul

postat în: Idiocraţia, Știri 0

TelefonNela hoinăreşte pe străzi, dezorientată şi încă adormită pe jumătate. Ajunge faţă în faţă cu un tip excitat care nu face nicio încercare să îşi ascundă privirea hulpavă, bolborosind chemări ininteligibile şi măsurând-o cu poftă de sus în jos.

Bărbatul:

– „Oaaaa… ăăăă… mmmm fato… aş putea să te scap de sărăcie…”

Nela nu îl bagă în seamă, continuând să se plimbe. Individul o urmează cu îndărătnicie. Nela priveşte de jur împrejur la lumea ciudată din jurul ei, încercând să înţeleagă ce se întâmplă:

„Ce mama…? Doamne, cum s-au schimbat lucrurile într-un an… Unde sunt toţi soldaţii ăia?”

Individul:

– „Mmmm, iubito, am o mână în pantaloni.”

Nela îl ignoră în continuare. Observă o cabină telefonică cu aspect futuristic şi se duce spre ea. Priveşte nedumerită la aparat. Pare telefon, dar nu are tastatură. încearcă să ridice receptorul. Se aude o voce mecanică:

– „Bine aţi venit în reţeaua Romtelecom-RDS-RCS-Orange-Vodafone-Cosmote a guvernului României! Administrată de OmniSev! Vă rugăm să spuneţi numele persoanei apelate!”

Nela, nesigură:

– „Ăăăă… Iepurele?”

Se aude un clinchet, apoi vocea mecanică:

– „Sunt 9.721 abonaţi cu numele Iepurele.” Rita priveşte confuză la telefon. „Vă rog să depuneţi 2.000 lei pentru a face legătura!”

Nela:

– „Două mii de lei?! De unde să iau eu atâţia bani…?”

Individul libidinos scoate din buzunar un teanc de bancnote, excitat. Nela se ia cu mâinile de cap, ştiind ce trebuie să facă. „Rahaturile astea nu s-au schimbat prea mult”, îşi spune ea în gând. Ia banii de la individ:

– „În regulă, amice. Poţi să aştepţi o secundă până ce dau un telefon?”

– Ohhh, sigur iubito, aştept cu plăcere.”

Nela observă figura de idiot a libidinosului, şi îi vine o idee:

– „Zău?… îmi plac bărbaţii care pot aştepta.”

Libidinosul:

– „Iubito, pot aştepta şi mai mult.”

– „Ai putea aştepta o zi?”

– „Iubito, pot aştepta şi două zile.”

Nela prinde curaj:

– OK… Vezi că eu taxez pe oră.”

– Ohh, da, o să te bucuri că m-ai aşteptat, iubito…”

Libidinosul extrage bucuros cîteva bancnote din teancul scos din buzunar, pe care i le dă lui Nela.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *