Sistemul standard RIM-161 cu 3 lovituri anti balistice de pe nava marinei americane USS Lake Erie
Mecanisme
Conference of National Armaments Directors (CNAD) este comitetul superior NATO care acţionează efectiv în programul de apărare antirachetă. Organizaţia pentru Managementul Programului, ALTBMD, care include Comitetul Steering şi un birou al programului găzduit de Agenţia C3 NATO, direcţionează programul şi rapoartele către CNAD. Pionul principal în consultarea pe probleme de apărare antirachetă pe scară largă este Reinforced Executive Working Group. CNAD este responsabil cu coordonarea studiilor tehnice şi rezultatelor către Grup. Grupul de lucru ad hoc NRC pe TMD coordonează cooperarea NATO-Rusia în domeniul apărării antirachetă.
Apărarea antirachetă
NATO va avea capabilitatea să protejeze forţele aliate împotriva ameninţărilor antirachetă şi examinează opţiunile pentru protejarea teritoriilor şi a populaţiei. Acesta se consideră un răspuns la proliferarea armelor de distrugere în masă şi a sistemelor de lansare, inclusiv rachete de toate tipurile. Alianţa desfăşoară în acest sens trei activităţi specifice de apărare antirachetă.:
1. Capabilitatea sistemului activ de apărare împotriva rachetelor balistice pe mai multe nivele (ALTBMD)
Alianţa va avea o capabilitate provizorie de protejare a trupelor într-o zonă specifică împotriva rachetelor balistice cu rază mică şi medie de acţiune (până la 3.000 km). În final sistemul va consta dintr-un sistem pe mai multe nivele de sisteme, incluzând apărarea la joasă ţi înaltă altitudine (denumite şi apărare pe nivelele inferioare şi superioare), managementul, comunicaţiile, comanda şi contolul luptei (BMC31), senzori de avertizare din timp, radar, şi diferite interceptoare. Ţările membre NATO vor oferi senzorii şi sistemele de apărare, iar NATO va dezvolta segmentul BMC31 şi va facilita integrarea tuturor acestor elemente.
2. Apărarea antirachetă pentru protecţia teritoriului NATO
După summitul de la Praga din 2002 a fost elaborat un studiu de fezabilitate a apărării antirachetă. Agenţia NATO pentru Consultare, Comandă şi Control (NC3A) şi CNAD au fost de asemenea implicate în negocieri. Studiul ajungea la concluzia că apărarea antirachetă este fezabilă din punct de vedere tehnic, şi oferea o bază tehnică de plecare pentru discuţiile politice şi militare privind sistemul de apărare NATO antirachetă. Pe perioada Summitului NATO de la Bucureşti din 2008, membrii alianţei au discutat detaliile tehnice şi implicaţiile politice şi militare ale elementelor sistemului de apărare antirachetă propus de Statele Unite pentru Europa. Liderii aliaţilor au căzut de acord că dezvoltarea apărării americane antirachetă pentru Europa va ajuta la protejarea multor aliaţi, şi că această capabilitate trebuie să fie parte integrantă dint toate arhitecturile viitoare NATP pentru apărare antirachetă.
3. Cooperarea cu Rusia în domeniul apărării antirachetă
Sub auspiciile Consiliului NATO-Rusia a fost elaborat un studiu în 2003 pentru a evidenţia nivelele posibile de interoperabilitate dintre sistemele de apărare antirachetă ale NATO şi Rusiei. Împreună cu studiul de interoperabilitate, au fost dezvoltate mai multe exerciţii asistate de caluclator pentru a oferi baza pentru viitoarele ajustări ale interoperabilităţii şi a dezvolta mecanisme şi proceduri pentru opeeaţiuni combinate în domeniul apărării antirachetă.
Lasă un răspuns