Colonel ( preot militar) Iconom Stravrofor Constantin Nazarie

Dr. Alexandru CRISTIAN

Mare personalitate a Bisericii Ortodoxe Române dar și a Armatei Române părintele profesor Constantin Nazarie s-a născut la data de 16 martie 1865. A fost un strălucit teolog român. Profesor, teolog, pedagog și un bun administrator părintele Nazarie a rămas în istoria țării noastre că o mare personalitate care a contribuit decisiv la Războiul de Reîntregire al poporului nostru sau Marele Război.

Preoții militari au luptat alături de ostașii noștri pentru îndeplinirea vechiului ideal al marilor domnitori români, unirea tuturor românilor. Prima încercare din istoria noastră a fost ideea lui Ioan Iacob Heraclid cunoscut ca și Despot Vodă însă a fost realizată pentru scurt timp de Mihai Viteazul.

Părintele Nazarie a fost un vas ales al Bisericii. De mic și-a dedicat viața slujirii Domnului Nostru Iisus Hristos. A urmat cursurile Seminarului Teologic „ Sfântul Gheorghe ” din Roman pe care l-a absolvit în anul 1885, Seminarul Teologc „Veniamin Costachi” din Iași absolvit în anul 1888. În anii 1888-1893 va urma cursurile Academiei Teologice din Kiev.

Se căsătorește cu Maria Stupcanu în anul 1894, iar în anul 1896 primește Sfânta Taină a Hirotoniei și este numit director al Seminarului Teologic din Roman. În anul 1904 devine profesor al Facultatea de Teologie Ortodoxă din București.

Datorită calităților sale va fi numit ca protopop al preoților militari în urma unui vot unanim în Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1915. Activitatea sa de protopop a fost una plină de greutăți pe care le-a depășit cu credință și cu spirit de sacrificiu. În activitatea sa de protopop a îndeplinit cu succes o serie de de acte administrative care a dus la consolidare imaginii preoților militari în instituția militară. S-a ocupat de organizarea internă, a scris regulamente interne, conduita preoților militari, modul de salarizare, bugetul pentru echipamentul preotului militar, decorații, probleme liturgice și de slujire dar și alte sarcini pe care le-a îndeplinit slujind poporul, armata dar și pe Dumnezeu. A avut gradul militar asimilat de colonel.

A fost un teolog care a iubit dreptatea, evlavia, fidelitatea dar și alte calități care îl aproprie pe om de Iisus Hristos. A fost ca un adevărar pedagog și îndrumător al preoților militari. Despre profunda sa personalitate marele său urmaș Părintele Constantin Galeriu scria la jumătatea de secol de la adormirea sa : „ După cum se observă, preotul profesor Constantin Gheorghe Nazarie a străbătut mai multe trepte ierarhice al unei vieți, începând de la aceea de simplu copist de cancelarie, până la catedra universitară.”

Despre activitatea sa a scris un amplu raport Activitatea preoților de armată în Campania din 1916-1918, o lucrare administrativă despre activitatea celor aproape 250 de preoți militari, care ne descrie extrem de bine relația dintre armata română și preotul militar. Prima ediție a acestei lucrări a fost publicată în anul 1921. Cele două instituții, armata și clerul, au luptat și s-au jertfit pentru împlinirea idealului vechi al poporului nostru, UNIREA.

Părintele Iconom Stravofor Constantin Nazarie a condus preoții militari aproape șapte ani, între 1915-1922. Ulterior s-a retras la catedră și a continuat slujirea în Sfânta Biserică, la Biserica Stravopoleos din capitală până în anul 1925. A adormit la data de 21 martie 1926 și a fost înhumat la Cimitirul Șerban Vodă, cunoscut ca și Cimitirul Bellu.

După adormirea întru așteptata înviere mai mulți creștini susțin că Părintele Nazarie este un adevăr făcător de minuni. Există mai multe mărturii despre minunile săvărșite de acest vas ales al neamului românesc.

Deși nu există în istoriografia noastră o lucrare dedicată acestei mari personalități care și-a jertfit zile și nopți pentru organizarea clerului militar în Primul Război Mondial și susținerea împlinirii Marii Uniri este timpul ca această lucrare să fie scrisă.

Opera Iconomului Stravrofor Constantin Nazarie

Nazarie, Constantin, Raporturile între Biserică și societatea nóstră inteligentă. Cuvântare însoțită și de o scurtă dare de seamă, Roman, 1894.

Nazarie, Constantin, „Sermones Dominicales” per solum annum ale lui Jacob Voragin. Archiepiscop de Genua (predicat scolast sec. al XIII-lea). Studiu omiletic, Roman, 1894.

Nazarie, Constantin, Notițe biografice despre Economul Dimitrie Matcaș, București, 1899.

Nazarie, Constantin, Câte ceva pentru seminariști ca viitori preoți. Conferință ținută elevilor cl. a VIII-a a Seminarului Central, București, 1900.

Nazarie, Constantin, Mișcarea socialistă și creștinismul, București, 1900.

Nazarie, Constantin, Adiafora, București, 1904.

Nazarie, Constantin, Importanța moralei creștine. Conferință, București, 1904.

Nazarie, Constantin, Raportul dintre teologia morală și teologia dogmatică, București, 1904.

Nazarie, Constantin, Duminica, botezului și ierarhia bisericească după adventiști, București, 1910.

Nazarie, Constantin, Cinstirea sfintelor icoane și adventiștii, București, 1911.

Nazarie, Constantin, Combaterea principalelor învățăturii adventiste după mai mulți autori, București, 1913.

Nazarie, Constantin, Economul D. Matca fost deputat, membru în divanul ad-hoc, director al Seminarului din Roman, București, 1914.

Nazarie, Constantin, Sâmbăta adventiștilor și sfânta Duminică, București, 1914.

Nazarie, Constantin, Cuvântări pentru ostași și rugăciuni pentru rege, oaste și popor în vreme de războiu, București, 1915.

Nazarie, Constantin, Feriți-vă de adventiști, București, 1916.

Nazarie, Constantin, Activitatea preoților de armată în campania din 1916-1918, București, 1921. – republicată în anul 2018 la Editura Basilica, București

Nazarie, Constantin, Combaterea principalelor învățături adventiste după mai mulți autori, București, 1921.

Nazarie, Constantin, Feriți-vă de adventiști, ediția a II-a, București, 1932.

Nazarie, Constantin, Călăuza predicătorului, București, 1901, 1902.

Nazarie, Constantin, Înarmarea sufletească a ostașului român, Iași, 1917.

Nazarie, Constantin, Înarmarea sufletească a ostașului român, Bârlad, 1917.