Home » Articole » Știri » Arta: Aptitudini şi meşteşuguri

Arta: Aptitudini şi meşteşuguri

postat în: Știri 0
Adam. Detail from Michelangelo's fresco in the Cappella Sistina (1511)
Adam. Detail from Michelangelo’s fresco in the Cappella Sistina (1511)

Arta poate oferi o senzaţie de aptitudini instruite sau înnăscute unui mediu. Arta poate, de asemenea, să facă referire pur şi simplu la utilizarea avansată şi eficientă a unui limbaj pentru a transmite ceea ce vrea să comunice cu rapiditate şi/sau cu profunzime. Arta este un act de exprimare a sentimentelor, gândurilor şi observaţiilor. Există o înţelegere la care se ajunge cu ajutorul materialelor ca rezultat al manipulării acestora, facilitând procesele de gândire ale unei persoane. Un punct de vedere comun este că epitetul “arta”, în sensul său special elevat, necesită un anumit nivel de expertiză creatoare a artistului, indiferent dacă aceasta este o demonstraţie a capacităţii tehnice, o originalitate în abordare stilistică, sau o combinaţie a acestora. În mod tradiţional aptitudinea de execuţie era privită ca o calitate inseparabilă de artă şi, astfel, necesară pentru succesul acesteia. Pentru Leonardo da Vinci, arta, la fel ca alte aptitudini ale sale, era o manifestare de îndemânare. Opera lui Rembrandt, acum lăudat pentru virtuţile sale efemere, a fost admirată de contemporanii săi în primul rând pentru virtuozitatea sa. La finele secolului XX, performanţele iscusite ale lui John Singer Sargent au fost admirate şi în acelaşi timp privite cu scepticism datorită fluenţei activităţii sale, dar, în acelaşi timp, artistul care va deveni iconoclastul cel mai recunoscut şi mai peripatetic al epocii sale, Pablo Picasso, a terminat un curs de formare academică tradiţională, la care a excelat.

O critică comună contemporană a unor lucrări de artă modernă are loc prin obiecţiuni privind aparenta lipsă de calificare sau capacitatea necesară în producţia obiectului artistic. În artă conceptuală, “Fântâna” lui Marcel Duchamp este printre primele exemple de piese în cadrul cărora artistul foloseşte obiecte găsite (“de-a gata”) artistul neexercitând în mod tradiţional nicio competenţă recunoscută. “Patul meu” a lui Tracey Emin, sau “Imposibilitatea fizica a morţii în mintea cuiva care trăieşte” a lui Damien Hirst se alătură acestui exemplu manipulând, de asemenea, mass-media. Emin a dormit (şi s-a implicat în alte activităţi) în patul ei înainte de a-l expune într-o galerie ca operă de artă. Hirst a venit cu proiectul conceptual pentru opera de artă, dar a lăsat cea mai mare parte a creaţiei eventuale în multe lucrări artizanilor angajaţi. Celebritatea lui Hirst se bazează în întregime pe capacitatea sa de a produce concepte şocante. Producţia reală în multe lucrări conceptuale şi contemporane de artă este o chestiune de ansamblu de obiecte găsite. Cu toate acestea, există mulţi artişti modernişti şi contemporani care continuă să exceleze în competenţele de desen şi pictură şi în crearea manuală de opere de artă.
Acest articol conţine materiale traduse şi adaptate din Wikipedia de Nicolae Sfetcu sub licenţă gratuită GNU.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.