Aceasta este concluzia la care a ajuns Banca Naţională a României. şi pe care a făcut-o publică prin vocea unuia din reprezentanţii săi, viceguvernatorul Dijmărescu.
(Nu uitaţi – dacă ştiaţi cumva -, azi se împlinesc 158 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu!)
Acuma, vorba lui Moise Guran de la Bizbazar pe Antena 3, a cărui emisiune este una din extrem de puţinele emisiuni TV pe care le urmăresc cu foarte mare plăcere: atac-atac, dar de ce trebuia făcută public această concluzie? În mod normal, un astfel de atac speculativ se contracarează prin nişte măsuri speciale şi nu i se aduce la cunoştinţă eventualului atacator că îi sunt cunoscute intenţiile. De aceea, logica mi-ar spune că sunt posibile doar câteva explicaţii:
- BNR cunoaşte cine este atacatorul şi nu are alte posibilităţi de contracarare decât să îl sperie (ceva gen „nu mai da mă, că te bat măr!”).
- Nu este vorba de niciun atac speculativ, aceasta fiind doar o explicaţie care încearcă să acopere deficienţele reale ale economiei româneşti.
Oricum, un atac speculativ asupra unei monede se produce de obicei într-o ţară considerată foarte vulnerabilă, dacă nu chiar cea mai vulnerabilă. Cum de ne-a ales speculatorul respectiv tocmai pe noi? Cred că nu este bine informat asupra dezvoltării înfloritoare a economiei romîneşti. Ghinionul lui!
Speculaţiile financiare implică cumpărarea, păstrarea, şi vinderea unor instrumente financiare pentru a profita de fluctuaţiile în preţ.
În Analiza securităţii, Benjamin Graham defineşte speculaţia în relaţie cu investiţia: „O investiţie este acea operaţiune care, conform unei analize premergătoare, promite un anumit grad de certitudine şi un câştig satisfăcător. Operaţiunile care nu îndeplinesc aceste cerinţe sunt operaţiuni speculative”.
Cel mai cunoscut, dacă nu chiar celebru, atac speculativ, este ingineria financiară a lui Soros asupra lirei sterline, ajungînd astfel a 80-a cea mai bogată persoană din lume
În „Miercurea neagră”, pe 16.09.1992, Soros a vândut scurt peste 10 miliarde dolari în lire sterline, profitând de faptul că Banca Angliei ezita să îşi corecteze nivelul monedei naţionale comparativ cu mecanismul european al ratei de schimb. În final, Banca Angliei a fost nevoită să devalorizeze lira sterlină iar Soros a câştigat cca. 1,1 miliarde dolari din aceste schimbări succesive ale cursului valutar. Din acest motiv, Soros a fost supranumit „omul care a spart Banca Angliei”.
Lasă un răspuns