Richard Sennett despre eroziunea caracterelor prin muncă în noul capitalism

Richard Sennett susține că munca în noua economie a dus la dezorientarea indivizilor din cauza utilizării unor concepte precum flexibilitate, descentralizare și control, timp de viață, schimbare și angajament pe termen lung, precum și etica în muncă și munca în echipă.

În cartea sa, The Corrosion of Character – The Personal Consequences of Work in the New Capitalism, Richard Sennett arată o imagine tulburătoare și sumbră a economiei actuale. Oamenii, susține el, trebuie să facă față noilor concepte: flexibilitate, timp flexibil, munca în echipă, destructurare și condiții de muncă în continuă schimbare, care aparent prezintă noi oportunități de carieră pentru lucrători, dar, în realitate creează noi forme de opresiune, și în cele din urmă dezorientează indivizii și le subminează emoționalul și bunăstarea psihologică. Accentul pe conceptele menționate mai sus afectează caracterul exprimat prin loialitate și angajament și duce în final la declinul valorilor și al trăsăturilor personale care sunt de dorit în societate.

Sennett nu propune nicio soluție clară pentru această situație, dar evocă necesitatea ca oamenii să se bazeze pe comunități pentru a-și construi identitățile. Pe de altă parte, este convins că „noua economie” nu poate dura și concluzionează că „un regim care nu oferă ființelor umane motive profunde de care să aibă grijă de alții nu-și poate păstra îndelung legitimitatea.” 1 2.

Sennett definește Noua Economie ca noua formă de „capitalism flexibil” care a apărut în ultimul deceniu: „Astăzi, sintagma„ capitalism flexibil ”descrie un sistem care este mai mult decât o permutare a unei teme vechi. Accentul se pune pe flexibilitate. Forme rigide de birocrație sunt atacate, la fel și relele rutinei oarbe. Muncitorilor li se cere să se comporte în mod inteligent, să fie deschiși la schimbări în termen scurt, să își asume riscuri în mod continuu, să devină tot mai puțin dependenți de reglementări și proceduri formale.”

Tehnologiei informației a schimbat fundamental regulile economiei și are un impact profund asupra organizării locului de muncă și asupra modului în care oamenii se raportează la munca lor. Aceste noi moduri de organizare în Noua Economie au consecințe directe asupra oamenilor și în special asupra caracterului lor: „Caracterul se concentrează în special pe aspectul pe termen lung al experienței noastre emoționale. Caracterul este exprimat prin loialitate și angajament reciproc, sau prin urmărirea obiectivelor pe termen lung, sau prin practica satisfacției întârziate pentru un scop viitor.”

O serie de întrebări emerg din această situație: „Cum decidem? Ce este de o valoare de durată în sine într-o societate care este nerăbdătoare, care se concentrează pe momentul imediat? Cum pot fi urmărite obiective pe termen lung într-o economie dedicată pe termen scurt? Cum pot fi susținute loialitățile și angajamentele reciproce în instituții care se rup în permanență sau sunt reproiectate continuu? Acestea sunt întrebările referitoare la caracterul pus de noul capitalism flexibil.” El susține că Noua Economie nu poate susține apariția caracterului și că, în final, noua formă de capitalism subminează individul. Fără o orientare care să ghideze individul, el sau ea nu este capabil să modeleze o narațiune semnificativă a viitorului său.