Home » Articole » RO » Regional » Romania » ”Boalele contagioase sau lipicioase” în România medievală: Ciuma

”Boalele contagioase sau lipicioase” în România medievală: Ciuma

postat în: Boli, Istorie, Romania 0

Boalele contagioase sau lipicioase, au fost cunoscute Romînilor, dar până la Dimitrie Cantemir, nimeni n’a formulat in scris principiul contagiozității boalelor. El este cel dintâi care atrage atențiunea, că în fața unei boli contagioase, dacă nu-i înțelegere și unire între locuitorii unui oraș, boala se întinde și prăpădește tot:

neunire in poliție (oraș) și neinvoință în cetate, ciuma și langoarea cea mai rea, și troahna cea mai lipicioasă iaste, căruia lucru cea mai de pre urmă a tot statul risipa, și a tot statul cea de naprasnă prăpădenie iaste“. 1)

Din cadrul boalelor contagioase cunoaștem pe următoarele

Ciuma

Plague of Elliant

În Lexiconul-Slavo-Roman din 16491 cuvântul de ciumă este însoțit de calificativul de ”pierzăciune” sau cel de ”purtătoare de moarte“, de care nu putem scăpa decât dacă suntem feriți de Dumnezeu; de aceia și recomandă pe timp de epidemie să se scrie deasupra ușei caselor ”Hristos cu noi“. 2)

Cronicarii spun adeseaori ciumei ”omor mare” sau ”mare omor“. Acești termeni ar corespunde termenilor slavoni de ”mora velei” care însamnä foamete mare. 3) Dacă ținem seama însă, că toți Cronicarii întrebuințează cuvintele de omor mare sau mare omor, trebue să admitem că acești termeni sunt sinonimi cu acel de ciumă. 4)

Cantemir o numește ”lipicioasa ciumă“. 5) El afirmă că ciuma nu vine din ”stricăciunea aerului, (lucru) dovedit prin experiență”, ci vine, uneori din Polonia… uneori prin ”corăbii egiptene fie constantinopolitane, care obișnuesc să vie la târgul Galati”.6)

Asupra epidemillor de ciumă cari au bântuit Țările Românești, ni-am ocupat întrun studiu osebit, din care se pot culege toate informațiunile în această chestiune. 7)

Note

1) D. Cantemir, Istoría Jeroglifica, pag. 109.
2) Gr. Cretu. Lexiconul Slavo-Rom., pag. 275, randul 4103, si p. 130 si 237.
3) I. Bogdan. Letopíseti luí Azaríe. Analele Academiei. Tom. XXXI, seria II, A.
4) Gr. Ureche, in Letopiseti. vol. I, pag. 236-7. Míron. Costin, idem, p. 372. Muste, idem, vol. III, p. 14-15, 69, 93, 136, 140, 145. loan Neculce, idem, vol. II, pag 209, 254, 358, 359. 404, 405. N. Costin, ídem, vol. II, pag. 13 Acsinte Uncarul, idem, vol. III, p. 66. Enache Cogilníceanu, idem, vol. III, pag. 87, 179, 261.
5) D. Cantemir. Divanul, pag. 215.
6) Idem. Descrierea Moldovei. Trad. de Pascu, pag. 17-18.
7) Dr. P. Samarian. Ciuma In trecutul rominesc, 1932.

Sursa: Dr. Pompei Gh. Samarian, Medicina și Farmacia în Trecutul Românesc 1382 – 1775

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.