Caracteristici distincte ale cadrului Noul Pact Verde (Green New Deal)

Propunerile de politici care aplică un cadru Noul Pact Verde (Green New Deal, GND) fac parte dintr-o nouă abordare a politicii climatice care este diferită atât de politicile climatice tradiționale propuse anterior, bazate pe costuri, cât și de afacerile tradiționale (business as usual, BAU), care presupune dependența continuă de combustibilii fosili (Fig. 1). Pe parcursul acestei lucrări ne referim la propunerile GND sau la politici similare GND ca un nou tip de politică climatică integrată care aplică cadrul GND, inclusiv unele propuneri de politici care nu folosesc în mod explicit cuvintele Green New Deal. Politicile climatice tradiționale bazate pe costuri, inclusiv taxele pe carbon și politicile de limitare și comerț, au dominat discursul de politică publică cu privire la schimbările climatice. Politicile tradiționale se concentrează pe abordări bazate pe piață și se bazează pe ipoteza economică conform căreia schimbările climatice sunt o externalitate care poate fi abordată prin internalizarea costurilor [19]. Aceste politici, care rezultă dintr-o încadrare tehnocratică „izolaționistă climatică” a schimbărilor climatice ca o problemă discretă și izolată care are nevoie de o soluție tehnologic, tind să se concentreze îndeaproape pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră [20]. Deși politicile bazate pe piață au contribuit la unele câștiguri din surse regenerabile de energie și la reduceri ale emisiilor de GES, politicile bazate pe piață par a fi din ce în ce mai insuficiente pentru a realiza transformarea sistemică necesară atât pentru a reduce drastic emisiile de GES, cât și pentru a construi reziliența necesară pentru a minimiza catastrofele climatice și pierderile umane și economice rezultate [1], [3], [21], [22], [23], [24]. Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) a dezvoltat căi reprezentative de concentrare (RCP) care proiectează schimbările climatice ca răspuns la diferite abordări ale politicii climatice [25]. În aceste căi, BAU reprezintă viitorul fără o politică suplimentară privind clima; o continuare a unui sistem energetic bazat predominant pe combustibili fosili. Acest sistem perpetuează inechitatea structurală a impactului climatic și accesul la resurse, ducând la deplasarea climatică și la creșterea morbidității și mortalității pentru cei mai vulnerabili [2], [26]. Fără noi politici climatice ambițioase, fie politici asemănătoare GND, fie politici climatice bazate pe costuri, se poate aștepta un viitor încă dominat de utilizarea combustibililor fosili, precaritatea economică continuă și inechitățile și perturbările climatice devastatoare (Fig. 1). Deși RCP-urile IPCC proiectează viitorul până în 2100, cifra reflectă faptul că politicile GND propun ținte pe termen mai apropiat până în 2050.

 Fig. 1. Trei căi distincte ale politicii climatice către 2050: Afaceri tradiționale, fără politici climatice noi majore, politici climatice tradiționale bazate pe costuri și politici Green New Deal.

Cadrul GND diferă de alte tipuri de politici climatice, deoarece se bazează pe investiții la scară largă menite să crească rezistența comunității la perturbările climatice, precum și să reducă emisiile. Obiectivele propunerilor GND nu se bazează doar pe schimbări pe termen scurt, eficiente din punct de vedere al costurilor, pentru decarbonizarea economiei; ele includ, de asemenea, rezultate sociale și economice pe termen lung legate de locuri de muncă, sănătate și echitate socială. În timp ce majoritatea politicilor climatice propuse anterior presupun că obiectivele de reducere a emisiilor vor fi atinse prin stimularea dezvoltării tehnologice sau a mecanismelor economice, inclusiv taxele pe carbon, propunerile GND contextualizează reducerea emisiilor ca un beneficiu în cadrul unei reorientări economice departe de combustibilii fosili, legând investițiile în infrastructura regenerabilă și ocuparea forței de muncă. abordând în același timp inechitățile sociale [27]. Susținătorii GND afirmă că daunele asupra mediului cauzate de dependența de combustibili fosili și inechitățile sociale sunt indisolubil legate, astfel încât politicile care abordează aceste probleme nu vor fi eficiente decât dacă le abordează simultan pe ambele [28]. Cadrul GND poate fi caracterizat ca o componentă a unei tranziții juste care încorporează luarea în considerare a efectelor asupra forței de muncă ale trecerii economice la energia regenerabilă și daunele de lungă durată aduse comunităților de primă linie din cauza poluării cu energie din combustibili fosili [4]. Pentru a aborda acest set complex de probleme, propunerile GND prezintă de obicei mai multe secțiuni pentru a contextualiza și a descrie obiectivele de mediu, economice și sociale, inclusiv energie curată, echitate, sănătate și reduceri de emisii.

Ca o abordare multisectorială a climei la nivelul întregii economii, politicile GND includ investiții în atenuarea, adaptarea și reziliența la schimbările climatice. Această abordare integrată oferă o oportunitate pentru o schimbare socială transformațională mai amplă și oferă oportunități de abordare a justiției climatice și a justiției economice prin decarbonizare [20]. Având în vedere amploarea provocărilor climatice viitoare, politicile GND recunosc că amploarea acțiunii climatice necesare depășește ajustările incrementale care recombină elementele existente ale structurilor socio-economice [1], [29]. Aceste politici recunosc că transformarea sistemică necesită inovare socială pentru a crea decuplarea economică de consumul de carbon, în cazul în care creșterea activității economice nu contribuie direct la creșterea consumului de carbon [29]. În timp ce unii savanți și activiști sugerează că decreșterea – care se concentrează pe reducerea activității economice pentru a îndeplini limitele ecologice fizice – este esențială pentru transformarea societală necesară, decuplarea inclusă în propunerile GND presupune un consum continuu de resurse, dar în moduri care nu contribuie la emisiile de GES. Unii cercetători susțin că un GND care prezintă decuplare, mai degrabă decât decreștere, este necesar pentru a îndeplini standardele de trai în creștere și pentru a extinde oportunitățile de angajare nu numai în Nordul Global, ci în întreaga lume [27].

Referințe

• [1] R. Gillard, et al., Transformational responses to climate change: beyond a systems perspective of social change in mitigation and adaptation, Wiley Interdiscip. Rev. Clim. Change, 7 (2016), pp. 251-265
• [3] K. Aronoff, A. Battistoni, D.A. Cohen, T. Riofrancos, A Planet to Win: Why We Need A Green New Deal, Verso, London (2019)
• [20]  J. Meckling, B.B. Allan, The evolution of ideas in global climate policy, Nat. Clim. Change, 10 (5) (2020), pp. 434-438
• [20] Stephens, J.C., Beyong Climate Isolationism: A Necessary Shift for Climate Justice. Current Opinion in Environmental Sustainability, forthcoming 2021.
• [21] D. Brown, J. Bozuwa, Renewable Energy is Preventative Medicine, The Next System Project (2017)
• [22] N. Klein, On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal, Simon and Schuster, New York (2019)
  [23] J. Rifkin, The Green New Deal: Why the Fossil Fuel Civilization will Collapse by 2028, St. Martin’s Press, New York (2019)
• [24] Sanders, B. The Green New Deal. 2019 August; Available from: https://berniesanders.com/.
• [25] IPCC Summary for Policymakers, in Global warming of 1.5°C. An IPCC Special Report on the impacts of global warming of 1.5°C above pre-industrial levels World Meterological Organization 2018 Geneva, Switzerland.
• [26] K Riahi, D. P van Vuuren, E Kriegler, et al., The shared socioeconomic pathways and their energy, land use, and greenhouse gas emissions implications: an overview, Global Environ. Change, 42 (2017), pp. 153-168
• [27] R Pollin, Degrowth versus Green New Deal: Response to Juliet Schor and Andrew Jorgenson, Rev. Rad. Political Econ., 51 (2) (2019), pp. 330-332

Sursa: Alaina D.Boyle, Graham Leggat, Larissa Morikawa, Yanni Pappas, Jennie C.Stephens (2021). Green New Deal proposals: Comparing emerging transformational climate policies at multiple scales, în Energy Research & Social Science, Volumlu 81, noiembrie 2021, 102259, DOI 10.1016/j.erss.2021.102259, licența CC BY 4.0. Traducerea și adaptarea: Nicolae Sfetcu