Home » Articole » Articole » Știință » Psihologie » Creativitatea

Creativitatea

postat în: Psihologie 0

Bec(O imagine a unui bec incandescent este asociată cu cineva care are o idee, un exemplu de creativitate.)

Creativitatea este o caracteristică a cuiva sau a unui proces care formează ceva nou și valoros. Elementul creat poate fi intangibil (cum ar fi o idee, o teorie științifică, o compoziție muzicală sau o glumă) sau un obiect fizic (cum ar fi o invenție, o operă literară tipărită sau un tablou).

Interesul academic pentru creativitate se găsește într-un număr de discipline, în primul rând psihologie, studii de afaceri și științe cognitive. Cu toate acestea, este prezent și în educație, științe umaniste (inclusiv filozofie și arte), teologie, științe sociale (cum ar fi sociologie, lingvistică, economie), precum și inginerie, tehnologie și matematică. Aceste discipline acoperă relațiile dintre creativitate și inteligența generală, tipul de personalitate, procesele mentale și neuronale, sănătatea mintală și inteligența artificială; potențialul de stimulare a creativității prin educație, formare, leadership și practici organizaționale; factorii care determină modul în care este evaluată și percepută creativitatea; stimularea creativității în beneficiul economic național; și aplicarea de resurse creative pentru a îmbunătăți eficacitatea predării și învățării. Creativitatea ne permite să rezolvăm probleme în moduri noi sau inovatoare. Potrivit lui Harvard Business School, de creativitate beneficiază afacerile prin încurajarea inovației, creșterea productivității, facilitarea adaptabilității și stimularea creșterii.

Într-un rezumat al cercetării științifice în creativitate, Michael Mumford sugerează: „Se pare că am ajuns la un acord general conform căruia creativitatea implică producerea de produse noi, utile.” Sau, în cuvintele lui Robert Sternberg, creativitatea produce „ceva original și care merită”.

Autorii s-au diferențiat dramatic în definițiile lor precise dincolo de aceste comunități generale: Peter Meusburger estimează că peste o sută de definiții diferite pot fi găsite în literatură, elaborând de obicei contextul (domeniu, organizație, mediu etc.) care determină originalitatea și/ sau adecvarea obiectului creat și a proceselor prin care a apărut. Ca o ilustrare, o definiție dată de Dr. E. Paul Torrance în contextul evaluării capacității creative a unui individ este „un proces de a deveni sensibil la probleme, deficiențe, lacune în cunoștințe, elemente lipsă, dizarmonii și așa mai departe; identificarea dificultăților; căutarea de soluții, formularea de presupuneri sau formularea de ipoteze cu privire la deficiențe: testarea și retestarea acestor ipoteze și eventual modificarea și retestarea acestora și, în final, comunicarea rezultatelor.”

Ignacio L. Götz, urmând etimologia cuvântului, susține că creativitatea nu înseamnă neapărat „a face.”. El se limitează la actul de a crea fără să se gândească la produsul final. În timp ce multe definiții ale creativității par aproape sinonime cu originalitatea, el a subliniat și diferența dintre creativitate și originalitate. Götz a afirmat că cineva poate fi creativ fără a fi neapărat original. Când cineva creează ceva, cu siguranță este creativ în acel moment, dar poate să nu fie original în cazul în care creația sa nu este ceva nou. Cu toate acestea, originalitatea și creativitatea pot merge mână în mână.

Creativitatea în general se distinge de obicei de inovație în special, unde accentul este pus pe implementare. De exemplu, Teresa Amabile și Pratt definesc creativitatea ca producția de idei noi și utile, iar inovația ca implementarea ideilor creative, în timp ce OCDE și Eurostat afirmă că „Inovația este mai mult decât o idee nouă sau o invenție. O inovație. necesită implementare, fie prin utilizarea activă, fie prin punerea la dispoziție pentru utilizare de către alte părți, firme, persoane sau organizații.”

Există, de asemenea, creativitatea emoțională, care este descrisă ca un model de abilități cognitive și trăsături de personalitate legate de originalitate și adecvare în experiența emoțională.

(Include texte traduse și adaptate din Wikipedia de Nicolae Sfetcu)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *