Afectarea sănătății mentale de către schimbările climatice

Investigarea timpurie a impactului asupra sănătății mentale de schimbărilor climatice a început în secolul al XX-lea și a devenit mai actuală în secolul al XXI-lea. În Asia, investigațiile s-au intensificat semnificativ după tsunami-ul din 2004.[17][18] Schimbările climatice globale pot avea un impact negativ substanțial asupra sănătății mentale și bunăstării, în special pentru populațiile vulnerabile și cele cu boli mentale grave preexistente.[19] Schimbările climatice expun populațiile la traume, care au un impact negativ asupra sănătății mentale în moduri foarte grave.[20] Au fost descrise trei clase de impacturi psihologice ale schimbărilor climatice globale: directe, indirecte și psihosociale.[19][20] Pot exista diferite narațiuni culturale asociate cu schimbările climatice.[19] De asemenea, schimbările climatice și fenomenele globale, cum ar fi creșterea populației, sunt interdependente. Schimbările climatice nu afectează toată lumea în mod egal; cei cu statut economic și social mai scăzut sunt expuși unui risc mai mare și suferă efecte mai devastatoare.[19]

O revizuire a literaturii despre dezastrele naturale și alte crize pe care le traversează indivizii și societățile a afirmat că schimbările climatice vor duce la o creștere a răspunsurilor emoționale. Există dovezi că răspunsurile emoționale la schimbările climatice pot fi adaptative dacă indivizii au capacitatea și sprijinul de a reflecta și procesa complexitatea emoțiilor lor. Acest sprijin trebuie să fie sub formă individuală, profesională, societală și legislativă.[21]

Dovezile sugerează că un efect indirect din ce în ce mai mare al schimbărilor climatice este stresul psihologic, anxietatea și durerea, care apar chiar și în rândul persoanelor care nu au experimentat personal niciun impact negativ direct. Acest concept de climă sau anxietate și durere ecologică este de anvergură datorită naturii extinse a conștientizării schimbărilor climatice, care este posibilă prin comunicarea actuală bazată pe tehnologie. Schimbările climatice reprezintă o amenințare gravă, continuă și globală, caracterizată în mare parte prin incertitudine și lipsă de înțelegere. Din acest motiv, anxietatea și durerea la oameni sunt un răspuns natural și rațional pentru cei care simt frică sau lipsă de control. De exemplu, acest lucru ar putea apărea la persoanele care sunt forțate să-și părăsească locuințele, se confruntă cu incertitudinea cu privire la mediul lor viitor sau simt îngrijorare pentru daunele viitoare ale copiilor lor. Durerea climatică poate fi împărțită în trei categorii: pierderi fizice ecologice, pierderea cunoștințelor de mediu și pierderile viitoare anticipate. Cei care se bazează cel mai mult pe pământ și pe activitățile terestre pentru traiul și bunăstarea lor, cum ar fi indigenii și fermierii, sunt deosebit de vulnerabili la declinul sănătății mentale.[22][23]

Motorii schimbărilor climatice pot avea, de asemenea, efecte fiziologice asupra creierului, pe lângă impactul lor psihologic. Până la sfârșitul secolului al XXI-lea, oamenii ar putea fi expuși la niveluri de CO2 evitabile în interior de până la 1400 ppm, triplu față de cantitatea experimentată în mod obișnuit în aer liber astăzi. Acest lucru poate reduce capacitatea de decizie de bază a oamenilor în interior cu ~25% și gândirea strategică complexă cu ~50% din cauza toxicității dioxidului de carbon.[24][25][26]

În 2018, Asociația Americană de Psihologie a emis un raport despre impactul schimbărilor climatice asupra sănătății mentale. Acesta a spus că „schimbările treptate, pe termen lung, ale climei pot, de asemenea, să scoată la suprafață o serie de emoții diferite, inclusiv frica, furie, sentimente de neputință sau epuizare”.[27] În general, acest lucru este probabil să aibă cel mai mare impact asupra tinerilor. Stresul legat de climă care îi afectează acum pe adolescenți și pe cei în vârstă de 20 de ani a fost asemănat cu temerile Războiului Rece care i-au cuprins pe tinerii baby boomers care au ajuns la majoritate sub amenințarea anihilării nucleare.[28] Cercetările au descoperit că, deși există experiențe emoționale intensificate legate de recunoașterea și anticiparea schimbărilor climatice și a impactului acestora asupra societății, acestea sunt în mod inerent adaptative. În plus, implicarea în aceste experiențe emoționale duce la creșterea rezistenței, a agentului, a funcționării reflexive și a acțiunii colective. Indivizii sunt încurajați să găsească modalități colective de a-și procesa experiențele emoționale legate de climă pentru a sprijini sănătatea mintală și bunăstarea.[29]

Referințe

17. P. Tschakert, N.R.Ellis, C.Anderson, A.Kelly, J.Obeng (2019). „One thousand ways to experience loss: A systematic analysis of climate-related intangible harm from around the world”. Global Environmental Change. 55: 58–72. doi:10.1016/j.gloenvcha.2018.11.006. S2CID 159117696.
18. Chand, Prabhat Kumar; Murthy, Pratima (2008). „Climate change and mental health” (PDF). Regional Health Forum. 12 (1): 43–48.
19. Doherty, Susan; Clayton, Thomas J (2011). „The psychological impacts of global climate change”. American Psychologist. 66 (4): 265–276. CiteSeerX 10.1.1.454.8333. doi:10.1037/a0023141. PMID 21553952.
20. Berry, Helen; Kathryn, Bowen; Kjellstrom, Tord (2009). „Climate change and mental health: a causal pathways framework”. International Journal of Public Health. 55 (2): 123–132. doi:10.1007/s00038-009-0112-0. PMID 20033251. S2CID 22561555.
21. Kieft, Jasmine and Bendell, Jem (2021) The responsibility of communicating difficult truths about climate influenced societal disruption and collapse: an introduction to psychological research. Institute for Leadership and Sustainability (IFLAS) Occasional Papers Volume 7. University of Cumbria, Ambleside, UK..(Unpublished)
22. Clayton, Susan (1 August 2020). „Climate anxiety: Psychological responses to climate change”. Journal of Anxiety Disorders. 74: 102263. doi:10.1016/j.janxdis.2020.102263. ISSN 0887-6185. PMID 32623280. S2CID 220370112.
23. Cunsolo, Ashlee; Harper, Sherilee L.; Minor, Kelton; Hayes, Katie; Williams, Kimberly G.; Howard, Courtney (1 July 2020). „Ecological grief and anxiety: the start of a healthy response to climate change?”. The Lancet Planetary Health. 4 (7): e261–e263. doi:10.1016/S2542-5196(20)30144-3. ISSN 2542-5196. PMID 32681892.
24. „Rising carbon dioxide levels will make us stupider”. Nature. 580 (7805): 567. 20 April 2020. Bibcode:2020Natur.580Q.567.. doi:10.1038/d41586-020-01134-w. PMID 32317783. S2CID 216075495.
25. „Rising CO2 causes more than a climate crisis—it may directly harm our ability to think”. phys.org. Retrieved 17 May 2020.
26. Karnauskas, Kristopher B.; Miller, Shelly L.; Schapiro, Anna C. (2020). „Fossil Fuel Combustion Is Driving Indoor CO2 Toward Levels Harmful to Human Cognition”. GeoHealth. 4 (5): e2019GH000237. doi:10.1029/2019GH000237. PMC 7229519. PMID 32426622.
27. Climate Change’s Toll On Mental Health Archived 18 December 2019 at the Wayback Machine, APA, 29 March 2017
28. ‘Climate grief’ takes toll on younger generations Archived 18 October 2020 at archive.today, SC Times, 21 April 2019.
29. Kieft, J.; Bendell, J (2021). „The responsibility of communicating difficult truths about climate influenced societal disruption and collapse: an introduction to psychological research”. Institute for Leadership and Sustainability (IFLAS) Occasional Papers. 7: 1–39. Archived from the original on 10 March 2021. Retrieved 3 April 2021.

(Include texte traduse și adaptate din Wikipedia de Nicolae Sfetcu)