Dezbaterea privind simbolismul vizual în religia creștină

Figura 9.23 | Miniatură din psaltirea Chludov din secolul al IX-lea cu scenă de iconoclasm. Iconoclaștii Ioan Grammaticus și Antonie I al Constantinopolului. Credit: Wikimedia Commons. Licență: Domeniu public

Un exemplu dramatic al dezbaterii împotriva simbolismului vizual a avut loc în Biserica Creștină Bizantină în secolele al VIII-lea și al IX-lea e.n. Pe baza percepției interdicției biblice, a fost lansat un atac împotriva tuturor imaginilor religioase și o mare parte a operei de artă existente a fost distrusă într-un efort de a eradica ceea ce era considerat o practică rea. Apărătorii utilizării imaginilor au susținut că problema nu erau imaginile în sine, care ar putea fi ajutoare pozitive pentru inspirația spirituală și devotamentul religios, ci folosirea lor necorespunzătoare, care a dus la un fel de idolatrie, asemănătoare cu închinarea la idoli păgâni. Imaginile, potrivit susținătorilor utilizării lor, ar trebui să fie văzute ca instrumente, asociate cu înțelegerea lui Dumnezeu și a sfinților și ca mijloace de aprofundare a contemplației misterelor creștine.Mai mult, au susținut că a șterge imaginile existente, a deforma imagini și a distruge statui însemna a profana lucrurile sacre și, efectiv, a lipsi de respect ființele sfinte pe care le reprezentau.

Această noțiune a fost exprimată în Psaltirea Chludov de la mijlocul secolului al IX-lea cu o ilustrație care echivalează distrugerea unei icoane cu insultarea lui Hristos pe cruce, când a fost forțat în batjocură de către soldații romani să ia vin amestecat cu fiere. (Figura 9.23) Controversa a fost soluționată în 843, iar utilizarea pictogramelor și a imaginilor a prosperat ulterior. Din păcate, foarte puțin din lucrările de artă religioase care au fost produse înainte de această perioadă au supraviețuit pentru ca noi să le examinăm.

Sursa: Sachant, Pamela; Blood, Peggy; LeMieux, Jeffery; and Tekippe, Rita, „Introduction to Art: Design, Context, and Meaning” (2016). Fine Arts Open Textbooks. 3. https://oer.galileo.usg.edu/arts-textbooks/3, licența CC BY-SA 4.0. Traducere și adaptare Nicolae Sfetcu