Incendii uriaşe, furtuni extreme, temperaturi record, secetă prelungită… toate, manifestari ale unui trend confirmat de NASA: încălzirea globală.
Într-un studiu publicat pe 6 august, James Hansen, un activist de la Institutul Goddard pentru Studii Spaţiale al NASA, publicat într-o revistă a Academiei Naţionale de Ştiinţă a SUA, se confirmă această ipoteză, ca rezultat al schimbărilor climatice datorate acţiunilor umane.
Dacă aproape toată lumea ştiinţifică este de acord cu încălzirea globală, disputele sunt mult mai aprige în privinţa conexiunilor dintre acest fenomen şi schimbările climatice datorate acţiunilor umane. Nu este întâmplător faptul că cei care neagă această legătură aparţin în totalitate ţărilor foarte dezvoltate, cărora li se datorează în cea mai mare parte aceste schimbări climatice.
Efecte previzibile ale încălzirii globale
[singlepic id=19 w=320 h=240 float=]Diferitele efecte ale schimbărilor climatice implică riscuri care cresc pe fondul încălzirii globale (respectiv, creşterea temperaturii medii globale a Pământului). Comisia Interguvernamentală pentru Schimbări Climatice a organizat aceste riscuri în cinci „motive de îngrijorare”: ameninţări privind diapariţia speciilor şi a sistemelor unice, distrugeri provocate de evenimentle climatice extreme, efecte resimţite de ţările în curs de dezvoltare şi de populaţia săracă din fiecare şară, impacte asupra agregatelor globale (sociale, economice şi ecologice), şi evenimente pe scară largă şi cu un foarte mare impact. Diagrama corespunzătoare a fost elaborată de Comisia Interguvernamentală pentru Schimbări Climatice în 2001.
[singlepic id=18 w=320 h=240 float=]- Cea mai optimistă evaluare privind creşterea temperaturii este de 1,8 °C până la finele sec. XXI, relativ la temperatura globală de la finele sec. XX. Cea mai probabilă creştere este pentru intervalul 1,1–2,9 °C. În cazul unor emisii puternice, creşterea prognozată a temperaturii este de 4,0 °C, cu un interval de probabilitate maximă de 2,4–6,4 °C. Aceste rate de creştere a temperaturii ar fi fără precedent în ultimii 10.000 ani. Cea mai recentă perioada asemănătoare de creştere a temperaturii a avut loc la mijlocul Pliocenului, cu 3 milioane de ani în urmă, când, conform unor simulări, temperatura globală medie a fost cu 2-3 °C mai mare decât temperatura din perioada pre-industrială.
- Forţarea radiativă este o măsură a energiei care curge în sistemul Pământ-atmosferă. minus energia care iese din sistem. O forţare radiativă pozitivă va tinde să încălzească clima, în timp ce o forţare negativă tinde să o răcească. Forţarea antropogenică (forţarea radiativă datorată activităţilor umane) se estima a fi pozitivă (deci, o încălzir globală) în anul 2005. Forţarea antropogenică de după era industrială, considerată ca începând cu anul 1750, a contribuit la mai multe schimbări observate, inclusiv creşterea nivelului mării, extreme climatice, declinul gheţarilor arctici, etc.
- Schimbări în cantitatea, intensitatea, frecvenţa şi tipul precipitaţiilor. Astfel, a crescut frecvenţa precipitaţiilor puternice, iar cantitatea acestora ar urma să crească în următorii ani la nivel global, dar cu modificări majore ale locaţiilor şi modalităţilor de manifestare. Vor creşte de asemenea seceta pe perioada verii şi umezeala pe perioada iernii, cu mari riscuri de secetă şi inundaţii. Precipitaţiile vor creşte la latitudini mai mari şi la tropice, şi vor scade în celelalte zone.
- Începând cu finele sec. XX, s-au observat creşteri semnificative ale manifestărilor extreme ale vremii şi evenimentelor climatice. Proiecţia pentru sec. XXI arată o creştere a acestor manifestări extreme, inclusiv a secetei, frecenţei şi puterii cicloanelor, şi a manifestărilor extreme maritime (tsunami), cu un impact negativ puternic asupra ecosistemelor şi a societăţii umane.
- Retragerea şi dispariţia gheţarilor. Gheţarii montani s-au redus în ambele emisfere ale Pământului, crescând nivelul mărilor. Acest fenomen va continua atât la altitudini mari muntoase, cât şi în regiunile polare, scăzând de asemenea grosimea gheţii în aceste zone. O urmare dramatică a acestui fenomen va fi reducerea disponibilităţilor pentru apa potabilă, pentru agricultură şi producerea energiei, pentru peste o şesime din populaţia globului, în special în America de Sud.
- Retragerea gheţarilor şi scăderea grosimii de gheaţă poate determina op creştere în activitatea vulcanilor, conform uniui studiu din Islanda, dar şi o uşoară alterare a perioadei de rotaţie a Pământului, inducând o deplasare a înclinării parţiale cu sute de metri, ceea ce ar determina tensiuni şi mai mari în scoarţa Pământului.
- Un studiu prin simulare numerică afirmă că seismicitatea va creşte în următoarea perioadă.
- Cantitatea mare de bioxid de carbon datorită activităţilor umane este preluat în proporţie de cca o treime de oceane, aceste devenind din ce ăn ce mai acide. Rata de creştere în prezent este de cca 0,1 unităţi pH din 1750 până în prezent, dar se prognozează o creştere anuală de 0,14 până la 0,35 unităţi în acest secol. Acidificarea oceanelor va avea un efect pozitiv asupra câtorva specii maritime, dar un efect negativ asupra celor mai multe din aceste specii. De asemenea, se prognozează o sărăcire în oxigen a apelor oceanelor şi mărilor.
- La nivel regional, există trei modalităţi prin care încălzirea globală va schimba climatul regional: topirea sau formarea gheţarilor, modificări ale ciclului hidrologic )de evaporare sau precipitaţii), şi schimbarea curenţilor de aer în atmosferă. Ca impacte la nivel regional se pot enumera căderea timpurie a frunzelor copacilor şi plantelor, deplasări ale unor specii către latitudini şi altitudini mai mari, schimbări în migraţia păsărilor călătoare, şi adaptări ale peştilor la noile condiţii.
- Schimbările climatice vor afecta agricultura şi hrana în toată lumea, datorită creşterii CO2 în atmosferă, a temperaturilor ridicate, modificarea regimurilor de precipitaţii şi umiditate, înmulţirea fenomenelor meteorologice extreme. În general, zonele de joasă altitudine sunt mai expuse acestor riscuri.
- Sănătatea oamenilor va fi de asemenea afectată de încălzirea globală, înmulţindu-se cazurile mortale de diaree, malaria, şi infecţii datorate virusului Dengue. Malnutriţia va deveni una din principalele preocupări.
Lasă un răspuns