(Continuarea articolului Oltenia sub imperiul austriac, 1718-1739)
Hotarul acestui judeţ spre răsărit merge d”a lungul Oltului, de la vărsarea lui în Dunăre până la satul Pleşoiu, de aici merge spre vest pe lângă satul Cepanu, Morunglău, Cepturoaia, Curtişor, până în faţa satului Uniul din judetul Dolj. Hotarul apusean se poate vedea la hotarul de răsărit al judeţului Dolj.
Drumurile din acest judeţ sunt următoarele: Unul merge d”a lungul Dunării de la Islaz până la râul Jiu, tăind drumul roman pe la Celei. La satul Girko se desface o ramură care taie drumul roman pe la Crusov, trece prin satele Rotunda, Săpunari, Priscov şi trece în judeţul Dolj pe la Cacaleţi. Alt drum merge de la Caracal la Liceni, Ciocăneşti, spre Craiova.
Dela Craiova merge spre Prusneni, Balş şi se întâlneşte cu drumul roman. De la Balş un drum merge în sus pe valea râului Olteţ.
Relieful se distinge bine în regiunea inundabilă a Dunării; de la Caracal în sus sunt dealuri şi păduri între Olteţ şi Olt.
Satele cu locuitori din acest judeţ sunt următoarele: Amărăşti, Angheleşti, Antim, Apele vii, Arefeni, Babicu, Balş, Balsita, Betisani, Blas, Bobiceni, Brâncoveni, Brătăşani, Breneţ, Bursa, Cacaleţi lângă Olt, mănăstirea Căluiul, Câmpeni, Capităneşti, Caracal, Cârneşti, Celei, Celieni, Cepturoaia, Ciobanu, Ciocăneşti, Comanca, Corba, Corbenii pe Olt, Costeşti, Gruscinor, Cruşov, Curtişoara, Debuleni, Dehostu, Dobrosloveni, Dranovatu, Dubrun, Falcoi, Farcaşu de jos, Farcaşu de sus, Fisenti, Frăsineşti, Frăsineşti pe Tasluiu, Garcau, Garla, Gavanesti, Gostovat. Gredinu, Grobosara, Grojdibodu, Gubanduru, Hotarani, Ianca, Ilaz, Izbicenii de jos, Izbicenii de sus, Leoteşti, Leul, Mărgăriteşti, Marunglau, Oburs, Osica, Parlitura, Parscoveni, Piatra, Piscani, Piscul, Plopul, Ploşoi, Popânzăteşti, Potelu, Priscovu, Prusneni, Racovita, Racovita lângă râul Scorbota, care se varsa în Olteţ, Reci, Robăneşti, Ruineşti, Rusăneşti, Sălciţa, Săliştioara, Scărişoara, Schitu, Seliştea, Soci, Spânzuraţi, Ştevănu, Stoeneşti, Studina, Svorsca, Tărtărani, Tiha, Urzica, Vadastra, Vişna, Vlăduleni.
Satele părăsite de locuitori sunt următoarele: Albota, Berbeneşti, Bonta, Broşteni, Deveselu, Dobroteşti, Dragoteşti, Ghendeu, Ghidoveşti, Grădinari, Iaşi, Liceni, Loloeşti, Mozgan, Obogna, Ocolna, Orez, Pârliţi, Popeşti, Prapor, Preajba de jos, Preajba de sus, Radomir, Redeea, Redisor, Roşia, Rotunda, Săpunar, Stânga, Strâmba, Vişor, Vişor lângă Olt, Vlădila, Vlaşi, Voineşti.
Tot in acest judet mai avem cateva „agger romanus„. La Celei este un castru roman; intre Babicu şi Gostavat un agger romanus; langa satul Antim un ager romanus. Langa satul Schit avem ruina lui Brancoveanu, langa Olt; pe drumul între Coşcoveni şi Ciocăneşti este un sat fără nume.
Sursa: Ioan C. Băcilă, Arhivele Olteniei, 1924
Lasă un răspuns