(Continuarea articolului Oltenia sub imperiul austriac, 1718-1739)
Hotarul de răsărit începe de la Dunăre, dincolo de Jiu, între satele Sălcuţa şi Plopul, merge pe lângă satele Costeşti, Cacaleţi, Puţuri, Coşcoveni, Alumaşu, Vulcăneşti, Gârleşti, Stânga, până la Uniul. De aici pe hotarul de apus al judeţului Râmnicul Vâlcea, apoi până la râul Gegul, care formează hotarul de nord până la râul Turbura, un afluent al Gilortului, trece Gilortul şi râul Groşerilor pe la Groşeni, merge spre sud până la Boroşteni, unde formează hotarul cu judeţul Mehedinţi.
Drumuri: Centrul principal este oraşul Craiova, de aici pleacă drumuri spre judeţul Romanaţi; trece Jiul pe la Jitianu, râul Prodila şi trece în Mehedinţi pe la Viana. La nord merge de-a lungul Jiului, trece râul Amaradia, satul Struja şi ajunge în Mehedinţi. Alt drum merge de-a lungul râului Amaradia prin satele Floreşti, Isvorul, Uniul, Mileşti, Leiteşti, Vlăduleni, Negoeşti, Spini şi trece în judeţul Râmnicul-Vâlcea pe la satul Berlieşti. Alt drum este de-a lungul Dunării – continuarea drumului de la Islaz, trece prin satele Potroslii, Seval, Nedetia, Măceş, Cârna, Ploşeşi, Bistriţa, Călugăreni, Strâmba, Rastu, Ghidici, Poiana, mergand la Calafat, în judeţul Mehedinţi.
În acest judeţ avem şi câteva agger romanus – între Sălcuţa şi Lipov, la Dunăre în faţa bălţii unde se varsă Dăsnăţuiul şi pe râul Caraula unde se varsă râul Gârbova.
Se poate vedea că la sudul acestui judeţ sunt multe sate împrăştiate.
Satele cu locuitori sunt următoarele: Albeşti, Alumaşu, Bălăşani, Bistriţa, Bodeşti, Boma, Bretovoeşti, Schitu Bucovăţ, Cacaleţi, Căciulăteşti, Călugăreni, Cârcova, Cârna, Chircia. Ciobanu, Cioroiu, Cioroiul pe râul Caraula, Ciorozelu, Comeşteni, Corniţa, Craiova, Crasna, Greteşti (Schitul), Cruci, Curmătura, Dârveşti, Desa, Dobresti, Dulorceni, Facar, Fiseni, Foişor, Fometeşti pe Jiu, Frumuşeni, Futeşti, Gaia, Ghidiciu, Gârleşti, Gegeul, Giorman, Godan, Işalnita, Jitianul (Schitul), Jurjiţa pe Dăsnăţuiu, Leinna, Livezile. Măceş, Magarez, Mancovăţ, Melineşti, Mihăiţă, Mileşti, Mischi, Moroslav, Muereni, Murta, Nedeia, Negoeşti, Negreşti, Ohaba, Olaf, Orez pe Jiu, Obedinul, Oriheşti, Pade, Panaghia, Perdeşti, Petroslii, Piscu, Pleşoiul pe râul Sersca, care se varsă în Balota, Plopul, Cloşca, Poiana pe Gilort, Popeşti. Potbăniţa, Puţuri, Rastu, Reci, Redeşor, Rojiştea pe stânga Jiului, Rotunda, Sadova (mănăstirea), Secui, Segarcea (Schitul), Semenicul de jos, Semenicul de sus, Seval, Siera, Sipor, Spahi, Struja, Târna, Târnava (Schitul), Tingureşti, Torog, Ungurel, Uniul, Uraţi, Urzica Mare, Vaila (Schitul), Vurci, Zdegla.
Satele fără locuitori sunt următoarele: Băileşti, Belezin, Buban, Ceroul, Creişani, Cruşor, Cura, Dâlga, Dreceni, Drenic, Floreşti, Gârbova, Goieni, Izvoru, Iosemsoi, Jiurjiţa, Leiteşti, Leoveni, Linteni, Lipov, Măceşul, Mălăeşti, Moţăţei, Murşani, Odobeni, Padina lângă Dunăre, Percu Surpat, Poiana, Pomelşiu pe Jiu, Povar, Raboda, Rojiştea pe dreapta Jiului, Saca, Sălcuţa, Spini, Strâmba, Tesiac, Torfura. Urzica Mica, Urzicuţa, Vlăduleni, Vulcan, Vulcăneşti.
Sursa: Ioan C. Băcilă, Arhivele Olteniei, 1924
Lasă un răspuns