Home » Articole » RO » Regional » Romania » Oltenia » Istoria Olteniei » Vechi împărţiri administrative (1) – Judeţele Jaleş, Motru, Gorj, Gilort

Vechi împărţiri administrative (1) – Judeţele Jaleş, Motru, Gorj, Gilort

Valahia in 1786
Valahia in 1786

Fără îndoială că nimeni nu se gândeşte să susţină că actuala împărţire administrativă a ţării a fost întotdeauna aşa cum este astăzi. Forma judeţelor a evoluat, în diferite timpuri, după cum cereau însăşi nevoile administrative.

Schimbarea cea mai radicală a avut loc în Ţara Românească în 1839, când s”a făcut împărţirea în judeţe.

Prin împărţirea de la 1839 marginile şi forma unora dintre judeţe au fost cu totul prefăcute. Ca ex. luăm judetul Dolj, care avea cu totul o altă formă înainte de anul 1839, căci graniţa lui de apus urma o linie care, începând de la Dunăre, trecea pe la apus de satele Desa, Poiana Mare, Băileşti, Galiciuica, Giubega, Sălcuţa, Terpeziţa, Pleşoiu, Sărsca, Perieni şi Potmeltu, iar de aci, mergea în susul Jiului până la confluenţa acestuia cu Gilortul.

Pentru unele judeţe, şi anume pentru cele vecine cu o raia, trebue să se fi făcut, şi s”au făcut modificări capitale în timpul ocupaţiei ruseşti (1828 – 1834), dar înainte de Regulamentul Organic. Probabil chiar în anul 1829, când raialele din stânga Dunării trec la Ţara Românească, fără multe formalităţi. În cazul jud. Vlaşca de ex., s”a luat o bucată şi s”a alipit la judeţul Dâmboviţa (Vezi Fotino, Istoria Generală a Daciei, Bucureşti 1860, tom. III pag. 169, şi Diac. N. M. Popescu: Jud. Dâmbovita în anul 1810, în Anuarul de Geografie şi Antropogeografie, an II. 1911 pag. 145 şi urmaloarele, şi Obşteasca catagrafie în Arhivele Statului, administrative vechi) în schimbul raialei Giurgiului. Această schimbare era făcutä la 1831, când oraşul Găeşti, care cu câţiva ani mai înainte de această dată era capitala jud. Vlaşca, se află trecut intre oraşele judeţului Dâmboviţa.

Schimbări mărunte s”au făcut destule în cursul vremurilor, şi ca exemplu câteva sate : Ghindeni (Arhivele statului Doc. Mr. Bistrita pach. XXI No. 4), care pe la anul 1640 făcea parte din judeţul Romanaţi, iar în 1900, ca şi în 1830, ţinea de jud. Dolj; iar celalalt Vulpeni (Ibidem, Mitropolia Bucureşti pach. 129, netrebnice 1 0 2.), tot prin sec. XVII, făcea parte din Dolj, iar acum (1915) este în jud. Vâlcea.

În vechile documente din sec. XV şi XVI se aratî din ce judeţ face parte un sat. Sunt foarte puţine acestea, cele mai multe numind numai satul întâlnit, pe lângă numirile de judeţe păstrate până azi în Oltenia ca Dolj, Gorj, Mehedinţi, Vâlcea şi Romanaţi, şi alte numiri. Aşa în hrisovul lui Mircea cel Bătrân din 10 iunie 1415, prin care întăreşte lui Vlad şi nepoţilor săi Sisa, Buia şi Stănilă stăpânire peste satul Beata (azi Bala), se arată că acest sat este în judeţul Motrului (eje est na Scidstvo Motrasco) (I. Bogdan : Un hrisov al lui Mircea cel Bdtran din 10 Iunie 1415, în Analele Academ. Rom., secţia istorică pe 1903). Aceasta e prima şi singura dată când am întâlnit judeţul Motru ca împărţire administrativă. De mai multe ori se întâlneşte însă judeţul vecin acestuia în depresiunea Jaleş-Sohodol şi împrejurimi. Astfel, în unul din cele mai vechi documente ale mănăstirii Tismana din 3 octombrie 1385 (6894), printre alte întăriri ce Dan Voievod, fratele lui Mircea cel Bătrân, şi predecesor al acestuia, face numitei mănăstiri, adaugă şi mertic câte 400 de găleţi de grâu din judeţul Jaleş (Arhivele Statului sectia istorică şi Al. Stefulescu, Gorjul Istoric şi Pitoresc, pg. VI, şi M-rea Tismana, ed. II pg. 148 şi urm.), numirea cea mai veche întâlnită în documente arătând o împărţire administrativă sau politic.

În diploma împăratului Sigismud din 28 octombrie 1429 (Ibid. şi Al. Ştefulescu, M-rea Tismana, pg. 159 şi următoarele, pg. 16 şi următoarele, doc. din 1444 Oct. 20) se vorbeşte iarăşi de acest judeţ care avea ca oraş de reşedinţă Doboca, într-un timp când oraşul Tg.-Jiu era destul de mare, avându-şi judeţul său încă de multă vreme (Ibid. şi Al. Stefulescu op. cit. pg. 155). Deşi numirea acestui judeţ se găseşte numai în trei documente, e mai mult decât probabilă existenţa în timpurile contemporane şi anterioare documentelor în care se găseşte menţionat. Deci, înainte de sec. al XV-lea, pe lângă jud. Gorj, între acesta şi judeţul Motrului, se mai afla şi judeţul Jaleşului, asupra căruia, neavând o individualitate geografică destul de puternică mai târziu, s”a întins cum s”a intins şi asupra Motrului, judeţul Mehedinţi nu numai autoritatea din jud. Gorj, dar şi numele ce se dădea ţinutului Jiului de sus.

În sec. al XVI-lea nu mai întâlnim numirea de Jaleş pentru un ţinut şi nici pentru un oraş, ci rămâne numai pentru râul, mic dealtfel, după a cărui vale se dăduse această numire ţinutului ce dispare acum.

Tot pe teritoriul actualului judeţ Gorj mai avem dovezi şi despre existenţa unui alt judeţ, anume al Gilortului, menţionat în două documente. Printr”unul din aceste documente (3 Mai 1502), Radul Voievod dă mănăstirii Govora câte 4 foi de brânză şi 6 de urdă din judeţul Gilordului (Arh. Statului secţia istorică, şi Condica Govorii). Iar prin celălalt se dă mănăstirii Bistriţa milă 500 găleţi de grâu din judeţul Gilortului.

În afară de aceste documente, în care se găseşte precis expresia “din judeţul Gilort” (ot sud Gilort), se mai găsesc încă multe care sä vorbească de acest judeţ.

(N. Gh. Dinculescu, Arhivele Olteniei, 1923)

Oltenia in 1901 Oltenia in 1901

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.