Marea Monadă

de Nicolae Sfetcu | postat în: Amuzamente matematice | 0

Iată un simbol al antichității, demn de remarcat. A apărut pe steagul coreean și la negustori, și a fost adoptat ca semn comercial de către compania de căi ferate din Pacificul de Nord, deși probabil puțini știu că este Marea Monadă, așa cum se arată în textul de mai jos. Acest semn este pentru chinezi ceea ce este crucea pentru creștini. Este semnul divinității și eternității, în timp ce cele două părți în care este împărțit cercul sunt numite Yin și Yan – forțele masculine și feminine ale naturii. Un scriitor pe această temă în urmă cu mai bine de trei mii de ani a spus că făcând referire la aceasta: „Nemărginirea produce marea mărginire. Marea mărginire produce cele două principii. Cele două principii produc cele patru sferturi, iar din cele patru sferturi dezvoltăm cuadratura celor opt diagrame ale lui Feuh-hi „. Sper că cititorii nu îmi vor cere să explic acest lucru, căci nu am nici cea mai mică idee ce înseamnă. Cu toate acestea, sunt convins că, din cele mai vechi timpuri, simbolul a avut semnificații oculte și probabil matematice pentru elevul ezoteric. Mă voi referi la Monada în forma sa elementară. Iată trei întrebări ușoare care referitor la acest mare simbol:

(I.) Care are suprafața mai mare, cercul interior care conține Yin și Yan, sau inelul exterior?
(II.) Împărțiți Yin și Yan în patru bucăți de aceeași dimensiune și formă cu o singură tăietură.
(III.) Împărțiți Yin și Yan în patru bucăți de aceeași dimensiune, dar cu forme diferite, printr-o tăietură dreaptă.

Raportul suprafețelor cercurilor este proporțional cu pătratele diametrelor lor. Dacă aveți un cerc cu diametrul de 2 cm și altul cu diametrul de 4 cm, atunci al doilea cerc va fi de patru ori mai mare ca suprafață față de celălalt, deoarece pătratul lui 4 este de patru ori mai mare decât pătratul lui 2. Acum, dacă ne referim la diagrama 1, vedem cum pot fi tăiate două pătrate egale în patru bucăți care vor forma un pătrat mai mare; din care este de la sine înțeles că orice pătrat are doar jumătate din suprafața pătratului în diagonală. În diagrama 2 am introdus un pătrat așa cum apare adesea în desenele antice ale Monadei; care a fost motivul meu pentru a crede că simbolul are semnificații matematice, întrucât se va găsi faptul că demonstrează faptul că zona inelului exterior sau a coroanei circulare este exact egală cu aria cercului interior. Comparați diagrama 2 cu diagrama 1 și veți vedea că întrucât pătratul diametrului CD este dublu față de diametrul cercului interior sau CE, prin urmare aria cercului mai mare este dublă față de cea mai mică, și, în consecință, zona inelului este exact egală cu cea a cercului interior. Aceasta răspunde la prima noastră întrebare.

În diagrama 3 se arată soluția simplă la a doua întrebare. Este evident corectă și poate fi dovedită prin tăierea și suprapunerea pieselor. Liniile punctate vor servi, de asemenea, pentru a face acest lucru evident.

A treia întrebare este rezolvată de tăietura CD în diagrama 2, dar rămâne de dovedit că piesa F este într-adevăr o jumătate din Yin sau Yan. Acest lucru îl vom face în diagrama 4. Cercul K are un sfert din suprafața cercului care conține Yin și Yan, deoarece diametrul său este doar o jumătate din lungime. Și știm că L din diagrama 3 este un sfert din zonă. Prin urmare, este evident că G este exact egal cu H și, prin urmare, jumătate G este egală cu jumătate H. Deci, ceea ce F pierde din L câștigă de la K, iar F trebuie să fie jumătate din Yin sau Yan.