Marius Sabin Peculea

Ieri, 5 iunie 2023, a murit Marius Sabin Peculea, considerat părintele apei grele din România. Marius-Sabin Peculea s-a născut în data de 13 aprilie 1926, la Cluj. În perioada 1944 – 1949 a urmat cursurile de inginerie ale Facultății de Electromecanica a Școlii Politehnice din Timișoara. În 1966 își ia doctoratul în specialitatea termodinamică, cu teza de doctorat ”Studiul termodinamic al coloanelor de separare, în flux continuu, cu trei fluide și temperaturi diferite de reacție”.

Funcții ocupate: (Conphys 2022)

Până în 1959: Uzina Tehnofrig Cluj – Șeful Serviciului de Studii și Proiectări, înființat de el în 1952
1959 – 1963: ITIM Cluj-Napoca – Cercetător principal II
1963 – 1970: ITIM Cluj-Napoca – Șef laborator
1970 – 1994: Uzina „G” (INC-DTCI-ICSI) Rm. Vâlcea: Director
1994 – 1999: Academia Română – Secretar General

Titluri științifice, grade profesionale:

Doctor in termodinamica (1966)
Doctor docent (1974)
Membru corespondent al Academiei Romane (1991)
Membru titular al Academiei Romane (1993)
Doctor Honoris Causa al Universității Tehnice Cluj-Napoca (1995)
Doctor Honoris Causa al Universității Tehnice de Construcții Bucuresti (1996)
Doctor Honoris Causa al Universității din Craiova (1996)
Membru al „Academiei Scientiarum at Artium Europaea” Salzburg (1996)
Membru fondator al Academiei de Științe Tehnice din România (1998)
Doctor Honoris Causa al Universității din Oradea (1998)
Doctor Honoris Causa al Universității Ovidius din Constanta (2000)
Doctor Honoris Causa al Universității Politehnica din Timișoara (2002)

Realizări profesionale:

Publicații științifice si tehnice: lucrările sale abordează în special subiecte legate de separări izotopice (apa grea, tritiu) și termodinamică (criogenie, separări gaze), incluzând 6 cărți, 90 lucrări academice, 30 brevete de invenții, 88 rapoarte științifice, și 126 conferințe științifice.
A dezvoltat 4 tehnologii pentru separarea apei grele
12 brevete de invenții premiate la saloanele internaționale de inventică (Conphys 2022)

Priorități pe plan mondial: (Ratcu 2017)

Proces de separare a deuteriului, prin schimb izotopic succesiv apă-hidrogen, în sistem „biterm-bibar” (la două temperaturi și la două presiuni) (1966)
Proces de separare a apei grele, prin schimb izotopic apă-hidrogen sulfurat, în sistem biterm (la două temperatori), cu coloana de echilibrare izotopică (1985).

Priorități științifice:

Modelarea proceselor de separare izotopică în sistem biterm și distilare.
Analiza exergetică a proceselor de separare izotopică.
Introducerea funcției tehnologice la analiza comparativă a proceselor de separare izotopică.
Definirea capacității reale față de capacitatea de proiect pentru o instalație de separare izotopică.
Introducerea diagramei t-T (de temperaturi) pentru calculul schimbătoarelor de căldură și a umidificatoarelor (schimb de căldură și masă).
Definirea talerului de schimb izotopic cu reacții succesive.
Introducerea cifrei „We” (Weber) în reprezentarea performanțelor talerelor de separare. (Ratcu 2017)

Expert al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), și specialist invitat la conferințe în domeniul apei grele în Germania, India, SUA, Canada, URSS, Libia, China, Pachistan

Activitate didactica: (Conphys 2022)

Institutul Politehnic din Cluj – Catedra de motoare termice: preparator universitar (1949 – 1950)
Universitatea Babeș Bolyai din Cluj: asistent universitar (1950 – 1952; 1954 – 1958)
Institutul de Construcții Bucuresti: lector universitar (1968 – 1971), profesor universitar la Catedra de Termodinamica, disciplinele Termodinamica Tehnică și Transfer de Căldură (1971- 1989), profesor universitar asociat (1989), conducător de doctorat in disciplina Termodinamica, specialitatea separarea izotopilor (1969)

Premii si distincții profesionale:

Premiul Academiei Române „Dragomir Hurmuzescu” (1981);
Ordinul Meritul Științific Cl. II (1974);
Ordinul Meritul Științific Cl. III (1981);
Medalia Meritul Științific (1969 si 1979);
Premiul „Ionel Purica” pentru contribuții în Energetica Nucleară (1993);
Premiul Special pentru contribuția la dezvoltarea Termotehnicii Românești (1995);
Diploma pentru contribuții deosebite în activitatea de cercetare-dezvoltare în energie (1995);
Cetățean de Onoare al Municipiului Cluj-Napoca (1996);
Ordinul „Pentru Merit” în grad de Mare Ofițer (2000)
Cetățean de Onoare al Municipiului Rm. Vâlcea (2008) (Conphys 2022)

Conform lui (Tãnãsescu 2007),

”Ceea ce îl caracterizează pe Marius Peculea în toate aceste căutări într-un domeniu științific puțin accesibil pentru mulți, a fost spiritul său veșnic de a-și pune întrebări, de a răspunde criticilor aduse unui proces, cele mai multe dintre acestea nefiind însă ale „altora“, ci ale sale.”

În propriile cuvinte ale lui Marius Peculea:

„Am căutat să găsesc relația dintre factorul de separare care caracterizează un proces și prețul de cost al produsului. Specific pentru apa grea, am putut găsi aceasta relație introducând noțiunea de funcție tehnologică, care reprezintă cantitativ calitatea (inteligența) soluției tehnologice date pentru industrializarea unui proces“. (Tãnãsescu 2007)

Conform unui articol din Univers Ingineresc, Marius Peculea a susținut în cadrul unei dezbateri că

”PNN [Planul Nuclear Național] poate fi asemuit cu o piramidă a cărei bază se sprijină pe rezervele de minereu de uraniu, … rafinarea minereului se face la Feldioara, este transformat apoi în combustibil nuclear la Pitești, ca în paralel să se producă apa grea la Drobeta Turnu Severin, … susținând în vârful piramidei funcționarea centralei nucleare de la Cernavoda. Din afara piramidei, pentru fiecare etaj în parte, inclusiv pentru vârful ei, PNN a fost susținut de industria românească prin construcția de echipamente și aparatură, toate la nivel de calitate nucleară, construcții și montaj; pe scurt – o parte importantă din economia națională. Practic, piramida nucleară era organizată ca un tot unitar, cu elemente legate organic funcțional și economic.” (Proca 2015)

„Drumul cercetării tehnologice către societate este povestea drumului apei grele de la laborator până la industrializarea ei. … recomandările lui Solon, grecul care a dat legile Atenei, spunea că, ”atunci când vrei să analizezi viața si activitatea unui om sau a unor evenimente, trebuie să ţii cont de două lucruri: de geografie si de istorie, de locul unde s-au petrecut evenimentele si în ce timp, în ce condiții istorice s-au desfășurat”. (Peculea 2013)

Marius Peculea afirmă că dezvoltarea fabricii de apă grea în România

”a fost un moment de curaj care a demonstrat eficacitatea colaborării dintre cercetarea tehnologică, învățământul tehnic superior, proiectare și industria de specialitate, totul marcând nivelul superior al culturii tehnice din România… România poate deveni o țară care să-și construiască propria industrie și învățământul de toate gradele și să asigure personalul de specialitate.” (Peculea 2019)

”Istoria apei grele din România este poate cea mai frumoasa epopee din istoria tehnicii românești în care „ideea“ a generat o explozie în formarea de oameni în scoala, sau cum se spune astăzi în lume, acolo unde se realizează ceva „învățând, făcând“, în care oamenii, prin concepție proprie au fost capabili sa realizeze tehnologii, echipamente de mare complexitate si originalitate.” (Proca 2015)

Marius Peculea afirma că toți participanții la realizarea ambițiosului proiect „au crezut, au luptat și au izbândit, sprijinindu-se reciproc pentru depășirea eșecurilor, găsind calea de a le rezolva prin circulația liberă a informației, unde critica era o formă sinceră de colaborare”. (Peculea 2020)

Bibliografie

Conphys. 2022. „CV – Marius Peculea”. http://www.conphys.ro/cv/CV_M_Peculea.pdf.
Peculea, Marius. 2013. Drumul cercetării tehnologice către societate – Discurs de recepţie. https://www.agir.ro/univers-ingineresc/numar-10-2013/drumul-cercetarii-tehnologice-catre-societate–discursul-de-receptie-la-academia-de-stiinte-tehnice-din-romania-al-acad-marius-sabin-peculea_4072.html.
———. 2019. Navigând spre apa grea. Editura AGIR.
———. 2020. „Cu academicianul Marius Peculea, „o ora a adevarului“. Reflectii despre stiinta si viata”. Univers Ingineresc 20. https://www.agir.ro/univers-ingineresc/numar-20-2020/cu-academicianul-marius-peculea-%E2%80%9Eo-ora-a-adevarului%E2%80%9C-reflectii-despre-stiinta-si-viata_7053.html.
Proca, Amuliu. 2015. „Drumul spre performanta al creativitatii stiintifico-tehnice romanesti”. Univers Ingineresc, nr. 22. https://www.agir.ro/univers-ingineresc/numar-22-2015/drumul-spre-performanta-al-creativitatii-stiintifico-tehnice-romanesti_5055.html.
Ratcu, Elena. 2017. Omul Marius Peculea. Inregistrarea unei marturisiri. Editura AGIR.
Tãnãsescu, Florin Teodor. 2007. „Acad. Marius Sabin Peculea – Parintele apei grele românesti”. Univers Ingineresc, nr. 393.