Marketingul cărților și conservarea cărților

Pe lângă scopul principal al citirii lor, cărțile sunt folosite și în alte scopuri:

• O carte poate fi un artefact artistic, o piesă de artă; aceasta este uneori cunoscută ca o carte de artă.
• O carte poate fi evaluată de un cititor sau de un scriitor profesionist pentru a crea o recenzie de carte.
• O carte poate fi citită de un grup de oameni pentru a o folosi ca idee pentru discuții sociale sau academice, de ex. într-un club de carte.
• O carte poate fi studiată de studenți ca subiect al unui exercițiu de scriere și analiză sub forma unui raport de carte.
• Cărțile sunt uneori folosite pentru aspectul exterior pentru a decora o cameră, cum ar fi pentru un studiu.

Marketingul cărților

Odată publicată cartea, aceasta este introdusă pe piață de către distribuitori și librării. Între timp, promovarea sa provine din diferite reportaje media. Marketingul cărților este guvernată de lege în multe țări.

Alte forme de răspândire secundară

În ultimii ani, cartea a avut o a doua viață sub forma citirii cu voce tare. Aceasta se numește lecturi publice ale operelor publicate, cu asistența cititorilor profesioniști (adesea actori cunoscuți) și în strânsă colaborare cu scriitori, editori, librari, bibliotecari, lideri ai lumii literare și artiști.

Există multe practici individuale sau colective pentru a crește numărul de cititori ai unei cărți. Printre acestea:

• abandonarea cărților în locuri publice, asociată sau nu cu utilizarea internetului, cunoscută sub numele de bookcrossing;
• furnizarea de cărți gratuite în locuri terțe, cum ar fi baruri sau cafenele;
• biblioteci itinerante sau temporare;
• biblioteci publice gratuite din zonă.

Evoluția industriei cărții

Această formă a lanțului de carte s-a schimbat cu greu din secolul al XVIII-lea și nu a fost întotdeauna așa. Astfel, autorul a fost apreciat treptat în timp, iar drepturile de autor datează doar din secolul al XIX-lea. Timp de multe secole, mai ales înainte de invenția tipăririi, fiecare copiat în mod liber cărți careîi treceau prin mâini, adăugând, dacă considera necesar, propriile comentarii. În mod similar, locurile de muncă ale librarilor și editorilor au apărut odată cu invenția tipăririi, ceea ce a făcut din carte un produs industrial, necesitând structuri de producție și marketing.

Invenția internetului, a cititoarelor electronice, a tabletelor și a proiectelor precum Wikipedia și Gutenberg, au schimbat puternic industria cărții în ultimii ani.

Hârtia și conservarea

(Carte semi-legată cu piele și hârtie marmorată.)

Hârtia a fost făcută pentru prima dată în China încă din 200 î.e.n. și a ajuns în Europa prin teritoriile musulmane. La început făcută din cârpe, revoluția industrială a schimbat practicile de fabricare a hârtiei, permițând ca hârtia să fie făcută din pastă de lemn. Fabricarea hârtiei în Europa a început în secolul al XI-lea, deși velina era de asemenea obișnuită acolo ca material de pagină până la începutul secolului al XVI-lea, velina fiind opțiunea mai scumpă și mai durabilă. Imprimantele sau editorii publicau adesea aceeași publicație pe ambele materiale, pentru a răspunde mai multor piețe.

Hârtia fabricată din pastă de lemn a devenit populară la începutul secolului al XX-lea, deoarece era mai ieftină decât hârtia pe bază de pânză sau abaca. Hârtia pe bază de pastă a făcut cărțile mai puțin costisitoare pentru publicul larg. Acest lucru a deschis calea pentru salturi uriașe în rata alfabetizării în țările industrializate și a permis răspândirea informațiilor în timpul celei de-a doua revoluții industriale.

Cu toate acestea, hârtia de celuloză conține acid care, în cele din urmă, distruge hârtia din interior. Tehnicile anterioare pentru fabricarea hârtiei foloseau role de calcar, care neutralizau acidul din pastă. Cărțile tipărite între 1850 și 1950 sunt în principal în pericol; cărțile mai recente sunt adesea tipărite pe hârtie fără acid sau alcaline. Bibliotecile de astăzi trebuie să ia în considerare dezacidificarea în masă a colecțiilor mai vechi pentru a preveni degradarea.

Stabilitatea climatului este esențială pentru conservarea pe termen lung a hârtiei și a materialelor pentru cărți. Circulația bună a aerului este importantă pentru a menține fluctuațiile climatice stabile. Sistemul de încălzire, ventilație și aer condiționat ar trebui să fie actualizat și să funcționeze eficient. Lumina este în detrimentul cărților. Prin urmare, ar trebui să se acorde atenție cărților prin implementarea controlului luminii. Pot fi abordate probleme generale de menaj, inclusiv combaterea dăunătorilor. În plus față de aceste soluții utile, o bibliotecă trebuie să depună eforturi pentru a fi pregătită dacă apare un dezastru pe care nu îl poate controla. Ar trebui acordat timp și efort pentru a crea un plan de dezastru concis și eficient pentru a contracara orice daună suferită prin „acte ale lui Dumnezeu”, prin urmare ar trebui să existe un plan de gestionare a situațiilor de urgență.