Home » Articole » Articole » Artă » Literatură » Povestiri pentru copii » Misterul Stelei Aurii – Două luni mai târziu

Misterul Stelei Aurii – Două luni mai târziu

Era o zi de fierbinte de vară în capitala Italiei, Roma. Josh și Ricki seau fericiți că sunt înăuntru, bucurându-se de răcoarea relativă a muzeului Palazzo dei Conservatori.

Băieții stăteau una lângă altul nervoși, în fața unui public numeros adunat pentru a sărbători dezvelirea celui mai recente exponat al muzeului: coroana blestemată a lui Crassus. Pe un soclu inalt, bustul de marmură al lui Crassus privea semeț peste grup. Pe partea de sus a statuii, cu o strălucire lustruită, se găsea coroana restaurată a celor douăsprezece stele aurii.

Mulțimea tăcu atunci când directorul muzeului îl introduse pe Președintele Comisiei Europene.

”Doamnelor și domnilor,“ începu președintele. „Am onoarea de a deschide această nouă expoziție astăzi. Coroana Crassus este un artifact cu adevărat remarcabil și o piesă de neprețuit a patrimoniului european. Cu toate acestea, îmi face și mai multă plăcere să vă prezint acești cinci oameni remarcabili, fără de care această comoară minunată nu ar fi aici. Acești trei copii au arătat un curaj incredibil, ingeniozitate si onestitate, și le mulțumim din toate inimile noastre.“

Mulțimea aplaudă tare. Ricki și Josh se priviră zâmbind și apoi amândoi se uitară la Maddy care stătea între o femeie și un bărbat. Maddy era radioasă.

”În plus, trebuie să mulțumesc și lui Sarah Van de Velde pentru curajul și determinarea ei,“ continuă presedintele. Maddy zâmbi la Sarah care se afla lângă ea și îi dădu o îmbrățișare rapidă.

”În cele din urmă, îi datorăm mii de mulțumiri acestui domn“, spuse președintele, indicând omul frumos, brunet, de cealaltă parte a lui Maddy. ”Acesta este tatăl lui Maddy. El vă va spune că doar își face treaba, dar după cum se poate vedea locul său de muncă implică pericole pe care nu ni le putem imagina.“

Toți ochii se întoarse spre tatăl lui Maddy. Brațul lui drept era încă în ghips și era ținut de o bandulieră, dar fața lui nu mai era ânvinețită de la bătaia primită de la huliganii lui Crass.

Președintele își încheia discursul, ”Acest domn a fost cu adevărat norocos să scape cu viață și trebuie să ne amintim că curajul, inteligența și integritatea sunt vitale în lupta împotriva crimei organizate și a furtului de artă.“

Muzeul răsună din nou de aplauze. Tatăl lui Maddy mulțumi publicului printr-un semn politicos din cap. Maddy se uită la el cu mândrie și își strecură brațul prin brațul lui.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *