(Palatul Telefoanelor de pe Calea Victoriei, https://en.wikipedia.org/wiki/File:Palatul_Telefoanelor_Bucuresti.jpg)
Palatul Telefoanelor București este o clădire de birouri situată pe Calea Victoriei din București. Acesta este acum deținută de Telekom România.
Este o clădire în stil art deco și până în 1956 a fost cea mai înaltă clădire din București, 52,5 metri.
(Palatul Telefoanelor în 1935)
Marea Depresiune care a început cu Crahul din Wall Street din 1929 a afectat puternic economia românească. Guvernul român a decis să ia un împrumut de la trustul american Morgan, care a obținut din această tranzacție acordarea unui monopol de 20 de ani pe telefonia românească prin International Telephone and Telegraph Corporation (ITT), care apoi a format Societatea Anonima Română de Telefoane (SART). Scopul a fost modernizarea telefoniei românești și construirea Palatului Telefoanelor.
Proiectată în numele SART de arhitectul român de origine olandeză Edmond Van Saanen Algi și construită pe parcursul a aproximativ 20 de luni, în 1931-1933, a fost prima clădire modernistă majoră pe Calea Victoriei din București, strada despre care Tudor Octavian a scris, „acesta este modul în care ar arăta tot Bucureștiul dacă ne-am fi permis …, dacă constructorii săi ar fi fost suficient de inteligenți…“, a fost construită pe fostul loc sș Casei Oteteleșanu, care a găzduit, de la începutul secolului, un bar cu terasă (Terasa Oteteleșanu), o cafenea și un salon de bere, concurând cu Casa Capsa pentru obiceiul elitei Bucureștiului datorită locației sale lângă vechiul Teatrul Național Român.
Scheletul de oțel a fost produs de oțelăria la Reșița. Clădirea a fost inaugurată în 1934, în prezența regelui Carol al II-lea. Clădirea a fost extinsă (atât pe verticală cât și pe orizontală), în 1940 și 1946, și a supraviețuit cutremurelor din 1940, 1977, 1986 și 1990 și bombardamentului din 1944 al forțelor aliate în timpul celui de al doilea război mondial. Odată cu apariția erei comuniste, clădirea a trecut în mâinile guvernului român, împreună cu SART în sine, care a fost naționalizată ca o divizie a Ministerului Poștelor și Telecomunicațiilor. Revoluția din 1989 a dus la independența ROM-POST-TELECOM, reorganizat ca Romtelecom în iulie 1991.
Un studiu din 1993 a relevat probleme structurale (acoperișul nu a fost conceput pentru a sprijini antene cu microunde, ci numai un magazin de cafea); înainte de a porni un proiect major de reconstrucție în 1997, inginerii au trebuit să înceapă prin retrasarea planurilor de construcție, întrucât originalele au fost pierdute. Lucrările au inclus reconstrucția pentru a duplica fațada originală, precum și consolidarea structurală. Design-ul de reconstrucție a fost realizat de biroul de arhitectură românească Proiect București. Întregul proiect, care în cele din urmă a angajat 700 de oameni, a fost cel mai mare proiect de reconstrucție de arhitectură realizat vreodată în România. Acesta a costat aproximativ 1 milion de euro, și a durat până în 2005.
Lasă un răspuns