Academia Regală Suedeză de Științe a decis să acorde Premiul Nobel în Fizică pe anul 2015 lui Takaaki Kajita – Super-Kamiokande Collaboration, Universitatea din Tokyo, Kashiwa, Japonia -, și lui Arthur B. McDonald – Sudbury Neutrino Observatory Collaboration, Universitatea Queens, Kingston , Canada – ”pentru descoperirea oscilațiilor neutrinilor, care arată că neutrinii au masă.”
Premiul Nobel în Fizică 2015 recunoaște contribuțiile lui Takaaki Kajita în Japonia și Arthur B. McDonald în Canada la experimentele care au demonstrat că neutrinii își schimbă identitățile. Aceste metamorfoze implică faptul că neutrinii au masă. Descoperirea a schimbat înțelegerea noastră a privinf funcționarea intimă a materiei și se poate dovedi crucială pentru modul în care veden universul.
Takaaki Kajita a prezentat descoperirea că neutrinii din atmosferă comută între două identități în drumul lor spre detectorul Super-Kamiokande din Japonia.
Grupul de cercetare din Canada condus de Arthur B. McDonald a demonstrat că neutrinii din Soare nu dispar în drumul lor spre Pământ. Ei au fost capturați sub diferite identități când aând au ajuns la Sudbury Neutrino Observatory.
Takaaki Kajita (născut în 1959) este un fizician japonez, cunoscut pentru experimentele cu neutrino la Kamiokande și la succesorul acestuia, Super-Kamiokande. Kajita a studiat la Universitatea din Saitama și în 1986 și-a luat doctoratul la Universitatea din Tokyo. Din 1988 el lucrat la Institutul de Cercetare a Radiațiilor Cosmice, Universitatea din Tokyo, unde a fost profesor asistent în 1992 și 1999.
Arthur „Art” Bruce McDonald (născut în 29 august 1943) este un fizician canadian și directorul Sudbury Neutrino Observatory Institute. El deține, de asemenea Catedra Gordon și Patricia Gray în Astrofizica Particulelor de la Universitatea Queens, în Kingston, Ontario
Foto: NASA
Aeleden
M-am trezit cam târziu, dar totuşi vă întreb, domnule Moraru, teoria d-stră are ceva în comun cu „relativitatea absolută” a lui Florentin Smarandache? În acest caz o relativitate absolută ar avea nevoie de un reper absolut (determinabil) pentru a fi definită, ceea ce ar readuce în atenţie teoria lui Newton.
Apoi, dacă
1. materia este o stare condensată a energiei
2. energia este o stare condensată a informaţiei
atunci rezultă
3. materia este o stare condensată a informaţiei.
În acest caz ar trebui să existe informaţie pură, fără suport material, ceea ce este mai greu de definit şi, de asemenea, materia fiind informaţie pură, ar putea fi doar o iluzie a conştiinţei?
Unde aş putea găsi teoria d-stră, căci pe internet nu am dat de ea.
Mulţumesc.
Moraru
In 1997 am prezentat la o Conferinta a Academiei Romane RELATIVITATEA ABSOLUTA în conformitate cu care energia (E) este o stare condensata a informatiei (I),așa cum materia (M) este o stare condensata a energiei