Preocupări în Uniunea Europeană privind tehnologia blockchain

Din ce în ce mai multe autorități de reglementare își fac griji în legătură cu infractorii care folosesc din ce în ce mai mult criptomonedele pentru activități nelegitime precum spălarea banilor, finanțarea terorismului și evaziunea fiscală. Problema este semnificativă: chiar dacă scara completă a utilizării necorespunzătoare a monedelor virtuale este necunoscută, s-a raportat că valoarea sa de piață depășește 7 miliarde EUR în întreaga lume (1)

Problema cheie care trebuie abordată este anonimatul din jurul criptomonedelor. Acest anonimat, care variază de la anonimat complet la pseudo-anonimat, împiedică monitorizarea adecvată a tranzacțiilor cu criptomonede, permițând tranzacții ambigui să se producă în afara perimetrului de reglementare, iar organizațiile criminale să folosească criptomonede pentru a obține acces ușor la „numerar spălat”. Anonimatul este, de asemenea, problema majoră în ceea ce privește evaziunea fiscală. Atunci când o autoritate fiscală nu știe cine încheie tranzacția impozabilă, din cauza anonimatului implicat, nu poate detecta și sancționa această evaziune fiscală.

Cadrul juridic european existent nu reușește să abordeze această problemă. Pur și simplu nu există reguli care să dezvăluie anonimatul asociat criptomonedelor. Cu toate acestea, lucrurile se schimbă. A cincea revizuire a directivei privind spălarea banilor și finanțarea terorismului, AMLD5 (Fifth Anti-Money Laundering Directive), include o definiție a monedelor virtuale și supune serviciilor de schimb valutar virtual și furnizorilor de portofel custode cerințelor de due diligence ale clienților și obligația de a raporta tranzacții suspecte către unitățile de informații financiare. Informațiile obținute pot fi utilizate și de autoritățile fiscale pentru combaterea evaziunii fiscale.

Definiția AMLD5 a monedelor virtuale este suficientă pentru a combate spălarea banilor, finanțarea terorismului și evaziunea fiscală prin criptomonede. Cu toate acestea, este important să urmărim îndeaproape cazurile de utilizare a monedelor virtuale pentru a ne asigura că definiția rămâne suficientă pentru viitor.

Când ne uităm la jucătorii cheie de pe piețele criptomonedelor, putem vedea că o parte dintre aceștia nu sunt incluși în AMLD5, lăsând puncte negre în lupta împotriva spălării banilor, finanțării terorismului și evaziunii fiscale. Exemplele sunt numeroase și includ mineri, schimburi pure de criptomonede care nu sunt, de asemenea furnizori de portofele custode, furnizori de portofele hardware și software, platforme de tranzacționare și ofertanți de monede. Persoanele rău intenționate ar putea căuta aceste puncte negre. Dacă acest lucru s-ar întâmpla și ar părea să aibă un efect negativ (material) asupra luptei împotriva spălării banilor, finanțării terorismului și evaziunii fiscale, ar trebui luată în considerare extinderea domeniului AMLD5.

În ceea ce privește dezvăluirea anonimatului utilizatorilor în general (adică și în afara contextului schimburilor de monede virtuale și al furnizorilor de portofele custode), nu se ia nicio măsură imediată. Numai în următoarea sa evaluare a riscului supranațional, Comisia va evalua un sistem de înregistrare voluntară a utilizatorilor. Această abordare nu este foarte convingătoare dacă legiuitorul este cu adevărat serios în dezvăluirea anonimatului utilizatorilor de criptomonede pentru a face mai eficientă lupta împotriva spălării banilor, finanțării terorismului și evaziunii fiscale. O înregistrare obligatorie și o dată prestabilită de la care se aplică ar fi o abordare mai bună, deși, desigur, mai intruzivă. Din motive de proporționalitate, înregistrarea obligatorie ar putea fi supusă unui prag de semnificație.

Pentru unele aspecte legate de unele criptomonede ar trebui luată în considerare o interdicție. De ex., caracteristicile care sunt concepute pentru a face utilizatorii de criptomonede de neratat. De ce este cu adevărat necesar un asemenea grad de anonimat? Permiterea acestui lucru nu s-ar îndrepta prea mult spre criminali? În orice caz, impunerea unei interdicții ar trebui să se concentreze întotdeauna pe aspecte specifice care facilitează utilizarea ilicită a criptomonedei prea mult.

Nivelul european este adecvat pentru a aborda spălarea banilor, finanțarea terorismului și evaziunea fiscală prin criptomonede. Și mai adecvat este nivelul internațional, deoarece activitatea criptografică nu este limitată de granița europeană. Colaborarea internațională este crucială pentru impunerea și aplicarea cu succes a normelor privind combaterea spălării banilor, finanțării terorismului și evaziunii fiscale. Dintr-o perspectivă de reglementare, atenția în curs de desfășurare a G20 acordată reglementării criptomonedelor este, prin urmare, binevenită.

În ceea ce privește blockchain, ar fi prea brut să se asocieze blockchain cu spălarea banilor, finanțarea terorismului sau evaziunea fiscală. Este doar o tehnologie, pe care rulează un număr mare de criptomonede, dar care nu este concepută pentru a spăla bani, pentru a facilita finanțarea terorismului sau pentru a se sustrage impozitelor. Blockchain are numeroase aplicații în întreaga economie legală. Nu ar fi înțelept să descurajăm viitoarele inovații în acest sens, supunând blockchain-ului și explorând fintech-urile și cazurilor sale de utilizare la cerințe împovărătoare, pur și simplu datorită uneia dintre aplicațiile care utilizează tehnologia blockchain, criptomonedele, care este utilizată ilegal de unii. Prin urmare, blockchain ar trebui lăsat neatins din perspectiva spălării banilor, finanțării terorismului și evaziunii fiscale. Lupta împotriva spălării banilor, finanțării terorismului și evaziunii fiscale ar trebui să se concentreze asupra cazurilor de utilizare ilicită a criptomonedelor.

1 Commission Staff Working Document Impact Assessment. Însoțitorul documentului „Proposal for a Directive of the European Parliament and the Council amending Directive (EU) 2015/849 on the prevention of the use of the financial system for the purposes of money laundering or terrorist financing and amending Directive 2009/101/EC”, SWD / 2016/0223 final, https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:52016SC0223&from=EN.

Sursa: Cryptocurrencies and blockchain, Policy Department for Economic, Scientific and Quality of Life Policies Authors: Prof. Dr. Robby HOUBEN, Alexander SNYERS. © European Union, 2018. Traducere și adaptare independentă de Nicolae Sfetcu